Adevărata fericire e să găsești idealul pentru care merită să trăiești sau să mori. (Soren Kierkegaard, filosof și teolog danez)
Care e diferența dintre un filosof și un creștin? Unul este discipol al Greciei, celălalt al cerului. Unul care umblă după glorie, celălalt după mântuire. Unul mânuitor al vorbelor, celălalt al faptelor bune. Unul care clădește și altul care dărâmă. Unul iubitor de greșeală, celălalt dușman al ei. Unul care strică adevărul și altul care-l restabilește, lămurindu-l. Unul care fură și altul care păzește să nu se fure. (Tertulian)
Cea mai bună filosofie e a acțiunii. (Nicolae Iorga)
Cine tuturor viselor și tuturor vedeniilor nu crede, filosof duhovnicesc este. (Sfântul Ioan Scărarul)
Creștinismul nu este o religie sau o filosofie, ci o relație și un mod de viață. (Rick Warren)
Da, avem mulți savanți și oameni de știință, dar atât de ignoranți în realitățile divine; avem o mulțime de filosofi, dar atât de puțini oameni ai lui Dumnezeu, pentru care Hristos este totul și care pot să arate semenilor, drumul drept spre mântuire. (Sadhu Sundar Singh, un vestit hindus convertit la creștinism în secolul trecut)
Diogene a fost întrebat: Ce-ai să faci dacă ți se sparge butoiul în care trăiești? Nu mă frământă, răspunse filosoful. Locul pe care îl ocup eu nu se poate sparge. (Diogene din Sinope)
Există poezie fără filosofie, dar nu există filosofie fără poezie. (Tudor Vianu)
Experiența a arătat că armătura morală este mai importantă pentru individ și pentru societate decât cunoștințele științifice, literare, filozofice. (Alexis Carrel, medic chirurg și biolog francez)
Fără de filosofie și fără de rațiunea cea dreaptă, nimeni nu poate dobândi înțelepciunea. (Sfântul Justin Martirul și Filosoful)
Filosofia este lucrul cel mai mare și mai vrednic de Dumnezeu. Ea singură poate să ne înalțe până la Dumnezeu și să ne apropie de El, iar sfinți sunt cu adevărat sunt numai aceia care-și deprind mintea cu filosofia. (Sfântul Justin Martirul și Filosoful)
Filosofia este medicina sufletului. (Cicero)
Filosofia este microscopul gândirii. (Victor Hugo)
Foc! Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac și al lui Iacov, nu dumnezeul filosofilor și al înțelepților! (Aceste cuvinte au fost scrise pe o bucată de hârtie, găsită cusută în căptușeala hainei lui Blaise Pascal, după moartea sa, și sună pentru noi ca un scurt testament)
Geometria va atrage sufletul spre adevăr și va crea spiritul filosofiei. (Platon)
Întâiul și cel mai mare dar al lui Dumnezeu, puternica păzitoare a virtuților, adică smerenia, este rodul adevăratei filosofii. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
La tinerețe domină intuiția, la bătrânețe cugetarea; de aceea, la tinerețe omul este mai mult poet, iar la bătrânețe mai mult filosof. (Arthur Schopenhauer)
Luați aminte să nu vă fure mințile cineva cu filozofia și cu deșarta înșelăciune din predania omenească, după înțelesurile cele slabe ale lumii și nu după Hristos. (Coloseni 2.8)
Mulți filosofi și savanți au ajuns la convingerea că Dumnezeu există, dar n-au ajuns să-L cunoască pe Dumnezeu. 1.1
Muzica este o revelație mai mare decât toată înțelepciunea și filosofia. (Lugwig van Beethoven)
Nimic nu este mai sărac decât o minte care, fiind în afară de Dumnezeu, filosofează despre Dumnezeu. (Filocalia)
Nu este o coincidență că cei mai mari gânditori din toate timpurile au fost suflete profund religioase. (Max Planck)
O filosofie a conștiinței nu poate sfârși decât într-una a uitării. (Emil Cioran)
Pictorul este un filosof, dar filosofia sa este pictura. (Renato Gutusso)
Puțina filosofie duce sufletul la ateism, dar aprofundarea filosofiei îl duce spre religie. (Francis Bacon)
Tăcerea capul filosofiei este. (Dimitrie Cantemir)
Umorul este zâmbetul filosofiei. (Okakura Kakuzo)
Viața fără cuvânt folosește mai mult decât cuvântul fără viață. Prima tace și zidește, al doilea strică și tulbură, dar când și cuvântul și viața merg împreună, alcătuiesc imaginea întregii filosofii. (Sfântul Isidor Pelusiotul)
Viziunea lui Blaise Pascal („ … Cum a ajuns însă matematicianul şi fizicianul Pascal la această concepţie? Răspunsul îl găsim în noaptea de 23 noiembrie 1654, când a avut „viziunea” ce i-a schimbat definitiv sensul existenţei. … Din acel moment, pe Pascal îl va interesa în mod esenţial creştinismul şi Dumnezeul creştin, nu Dumnezeul abstract al filozofilor.” Sursa citatului: internet, biografia lui Blaise Pascal.)