A-și lua crucea înseamnă a se lepăda de lume, pentru Dumnezeu. (Sfântul Chiril al Alexandriei
Ascultați învățătura, ca să ajungeți înțelepți, și nu o lepădați. (Solomon 8.33)
Cel ce leapădă mustrarea își urgisește sufletul său, iar cel ce ia aminte la dojană dobândește înțelepciune.Frica de Dumnezeu este învățătură și înțelepciune, iar smerenia trece înaintea măririi. (Solomon 15.32, 33)
Dacă te-ai lepădat de tine și te-ai dedicat lui Iisus, El te-a schimbat în izvor de apă vie. Numai așa poate sufletul să ajungă la sine însuși, la el, cel adevărat, lepădându-se de sine și strămutându-se în Dumnezeu. (Părintele Arsenie Boca, 9.7)
Dacă voi vă temeți a încălca porunca împăratului, cu atât mai mult ne temem noi, creștinii, să călcăm poruncii lui Dumnezeu, ca să nu cădem în chinurile veșnice gătite celor ce se leapădă de El. (Sfântul Mucenic Proclu, chinuit, răstignit și săgetat)
Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea în fiecare zi și să-Mi urmeze Mie. (Luca 9.23)
De cel ce se leapădă de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda și Eu înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. 12.7
Deci, lepădarea de sine înseamnă o trăire în iubirea lui Dumnezeu, care apoi trebuie arătată în iubire milostivă, în iubire smerită, generoasă față de familie, față de semenii noștri, față de oamenii, mai ales, care au nevoie de iubirea și ajutorul nostru. (Patriarhul Daniel)
Este Cel care a murit în contul păcatelor noastre pentru a ne da viață veșnică. Același Om, Hristos, este Dumnezeu și suferă mereu. Oricine crede în El va avea viață veșnică. Cine se leapădă de El va fi în veci pedepsit. …. Am ales moartea pentru a trăi veșnic cu sfinții. (Sfântul Mucenic Iuliu Veteranul, decapitat la anul 304)
Este mai degrabă să sufăr tortura decât să mă lepăd de Dumnezeul meu și să sacrific demonilor. (Sfântul Sfințit Mucenic Irineu, episcop de Sirmium, torturat și decapitat)
Fericiți veți fi când oamenii vă vor urî pe voi și vă vor izgoni dintre ei, și vă vor batjocori și vor lepăda numele voastre ca rău din pricina Fiului Omului. (Luca 6.22)
Fiindcă răutatea inimii este plină de temere, ca una ce se știe vinovată și mustrată ea de sine însăși; ea își vede mărită nenorocirea, căci spaima nu este altceva fără numai lepădarea oricărui ajutor care-ți vine de la dreapta judecată. (Cartea înțelepciunii lui Solomon 17.10, 11)
Haina de nuntă este nepătimirea sufletului rațional care s-a lepădat de poftele lumești. (Evagrie Ponticul)
Iar Petru, răspunzând, I-a zis: Dacă toți se vor sminti întru Tine, eu niciodată nu mă voi sminti. Zis-a Iisus lui: Adevărat zic ție că în noaptea aceasta, mai înainte de a cânta cocoșul, de trei ori te vei lepăda de Mine. Petru i-a zis: Și de ar fi să mor împreună cu Tine, nu mă voi lepăda de Tine. Și toți ucenicii au zis la fel. (Matei 26.33-35)
În pământ de m-or băga, nu mă las de legea mea! (Sfântul Atanasie Todoran din Bichigiu, tras pe roată pentru că a refuzat să se lepede de credința ortodoxă)
Lepădarea de sine 2.5, 8.9, 9.7
Lepădarea de sine din Evanghelia de astăzi (Marcu 8.34-38 și 9.1) nu înseamnă o desființare a eului propriu, nu înseamnă o negare a identității proprii, ci înseamnă o metamorfoză spirituală a modului de a gândi, de a vorbi și de a făptui. Lepădarea de sine înseamnă schimbarea modului de existență egoist într-un mod de existență generos, trecerea de la o viață centrată pe eul propriu la o viață atentă la nevoile celor din jur, este trecerea de la de la starea de egoism la starea de altruism, am spune mai pe înțeles. …. (Patriarhul Daniel)
Lepădarea de sine este lupta cu mândria. 2.5
Lepădarea de sine înseamnă să te golești de tine și să te umpli de Dumnezeu. (Sfinții Părinți)
Lepădarea de sine, asumarea crucii și urmarea lui Hristos. 10.7
Lepădarea de sine, cea mai grea cruce. 9.7
Lepădarea ta de credință te va pedepsi și răutatea ta te va mustra. Înțelege și vezi cât e de rău și de amar de a părăsi pe Domnul Dumnezeul tău și de a nu mai avea nici o teamă de Mine, zice Domnul Dumnezeul puterilor. (Ieremia 2.19)
Lepădați eul din voi, în care s-a infiltrat satana. 8.9
Lepădând minciuna, grăiți adevărul. (Efeseni 4.25)
Niciun om nu leapădă adevărul pentru o minciună (Sfântul Justin Martirul și Filosoful, când i s-a cerut să se lepede de Hristos. A fost biciuit și apoi decapitat)
Noi socotim ca nebun cu adevărat pe cel care în loc de Dumnezeu are un idol neînsuflețit și se leapădă de Dumnezeul cel viu. (Sfinții Mucenici Manuil, Savel și Ismail, trei frați care veniseră din Persia la Calcedon unde se desfășura un mare praznic păgân, pe timpul împăratului Iulian Apostatul. Li s-au tăiat capetele, iar trupurile au fost arse.)
Pentru ce, o, împărate, chinuiești fără de omenie oameni nevinovați și-i silești să se lepede de dreapta credință? (Sfântul Mare Mucenic Artemie a adresat aceste cuvinte împăratului Iulian Apostatul, care pornise o mare prigoană împotriva creștinilior, prefăcându-se bisericile în temple păgânești și omorându-se mulțime mare de creștini. Artemie era mare dregător împărătesc și comandant militar la Alexandria, încă din vremea împăratului Constantin cel Mare, cu care era prieten. Din porunca împărtatului a fost scos din dregătorie, torturat și apoi decapitat, la anul 362. Moaștele Sfântului Mare Mucenic Artemie au fost aduse la București, pe Dealul Mitropoliei, în anul 2013, cu ocazia hramului Sfântului Dimitrie cel Nou.)
Postul este frâu călugărului asupra păcatului. Cel ce îl leapădă, cal turbat după parte femeiască se află. (Avva Yperehie)
Rugăciunea celui necăjit nu o lepăda și nu-ți întoarce fața ta de la cel sărac. (Psalmi 4.4)
S-au ridicat împărații pământului și căpeteniile s-au adunat împreună împotriva Domnului și a unsului Său, zicând: « Să rupem legăturile lor și să lepădăm de la noi jugul lor ». (Psalmi 2.2, 3)
Și ieșind el la poartă, l-a văzut alta și a zis celor de acolo: Și acesta era cu Iisus Nazarineanul. Și iarăși s-a lepădat cu jurământ: Nu cunosc pe omul acesta. (Matei 26.71, 72)
Și Petru și-a adus aminte de cuvântul lui Iisus, care zisese: Mai înainte de a cânta cocoșul, de trei ori te vei lepăda de Mine. Și ieșind afară, a plâns cu amar. (Matei 26.75)
Viața fără Hristos, moarte este, iar moartea pentru El înseamnă viață. (Sfântul Zenovie, episcopul Ciliciei, când i s-a cerut să se lepede de Hristos și să aducă jertfă zeilor pentru a scăpa cu viață.)