Uitarea e leac jignirilor. (Publilius Syrius)
Uitarea e prima facultate a omului. (Albert Camus)
Uitarea este cel mai bun medicament. (Proverb)
Uitarea este cel mai bun remediu pentru injurii. (Seneca)
Uitarea este remediul nedreptăţilor suferite. (Publilius Syrus)
Uitarea este remediul nedreptăţilor suferite. (Publilius Syrus)
Uitarea este vechiul leac pentru mizeria umană. (Alfred de Musset)
Uitarea ni se pare o trădare. Uitarea e suprema laşitate. (Victor Eftimiu)
A iubi ţine puţin, a uita ţine mult. (Pablo Neruda)
A uita este marele secret al firilor tari şi creatoare, a uita asemenea naturii care nu-şi cunoaşte trecutul, care reîncepe neîncetat tainele zămislirilor ei neobosite. (Honoré de Balzac)
Aşteptarea este dureroasă. Uitarea este dureroasă. Dar cea mai mare suferinţă este aceea de a nu şti ce să faci. (Paulo Coelho)
Când omul se roagă înseamnă că este liber. Când nu se mai roagă înseamnă că ceva îl ţine sub o stăpânire nevăzută. De aceea se spune: “Doamne, la Tine am scăpat, învaţă-mă să fac voia Ta.” Numai când iubeşte pe Dumnezeu şi pe semeni, omul este cu adevărat liber. Când urăşte pe semeni şi când uită pe Dumnezeu este înrobit, este limitat, este înrobit într-o stare de egoism, de singurătate. De aceea, o mulţime de oameni care nu se mai roagă, suportă cu greu suferinţa, suportă cu greu boala şi mulţi dintre ei, din deznădejde, se sinucid. Sunt studii ştiinţifice care arată că omul credincios trece mai uşor prin greutăţile vieţii decât cel necredincios. (Patriarhul Daniel)
Când te găseşti în fundul prăpastiei să nu disperi, iar dacă ai ajuns pe vârful muntelui să nu ameţeşti. Şi să ştiţi că această a doua primejdie, este mai mare decât cea dintâi. Pentru că, în fundul prăpastiei apelezi la rugăciune ca izvor de putere. Când ai ajuns în vârful muntelui, uiţi de ea. (Mitropolitul Bartolomeu Anania)
Când uiţi de propriile tale defecte ajungi mândru. (Democritus)
Cine uită, nu merită. (Nicolae Iorga)
Daţi băutură îmbătătoare celui ce este gata să piară şi vin celui cu amărăciune în suflet, ca să bea şi să uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de chinul lui. (Ecclesiastul 31.6, 7)
Din toată inima cinsteşte pe tatăl tău şi nu uita niciodată durerile mamei tale. (Eclesiasticul 7.28)
Dumnezeu este singurul care nu uită să iubească nici în mânia Sa. (Vladimir Ghika)
Iertarea este răzbunarea omului nobil, ca şi uitarea. (Friedrich von Schiller)
În lipsa ietării, lasă să vină uitarea. (Alfred de Musset)
În ziua bunătăţilor este uitarea răutăţilor şi în ziua răutăţilor nu este pomenirea bunătăţilor. Că lesne este înaintea Domnului, în ziua sfârşitului, să dea omului după căile lui. Vremea de restrişte aduce uitarea desfătărilor şi la sfârşitul omului se vor descoperi lucrurile lui. (Ecclesiasticul 11.27-29)
Mintea intuitivă este un dar de la Dumnezeu, iar mintea raţională este servitorul fidel al acesteia. Noi am creat o societate care onorează servitorul şi a uitat darul. (Albert Einstein)
Nicio răzbunare nu e mai mare decât uitarea. (Francis Bacon)
Nimeni nu este judecat pe drept cât trăieşte. Abia după moarte este pomenit sau dat uitării. (Regina Maria a României)
Nimic nu este mai rău decât cel care se pizmuieşte pe sine; şi aceasta este răsplătirea răutăţii lui. Şi de face bine, din uitare face; iar mai pe urmă arată răutatea sa. (Ecclesiasticul 14.6, 7)
Nu uita că în viaţă omul nu trebuie să ceară fericirea decât de la munca lui. (Hans Christian Andersen)
Nu judecaţi oamenii după cei cu care se adună. Nu uitaţi că Iuda avea amici ireproşabili. (Ernest Hemingway)
Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Şi nici una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu. (Luca 12.6)
Nu uita! Îţi trebuie puţine lucruri ca să fii fericit! (Marcus Aurelius)
Nu-mi este frică de nimic decât de uitarea de Dumnezeu. (Părintele Miron Mihăilescu)
O filosofie a conştiinţei nu poate sfârşi decât într-una a uitării. (Emil Cioran)
Prietenul adevărat se luptă cu duşmanul şi pune mâna pe scut în faţa potrivnicului. Să nu uiţi pe prietenul tău, când este în război şi să nu-l uiţi întru averile tale. (Ecclesiasticul 37.5, 6)
Primirea de oaspeţi să n-o uitaţi căci prin aceasta unii, fără ca să ştie, au primit în gazdă, îngeri.(Evrei 13.2)
Să-i mulţumeşti făcliei pentru lumina sa, dar nici pe cel din umbră ce-o ţine nu-l uita. (Rabindranath Tagore)
Smirna şi aloea îmbălsămează veşmintele Tale; din palate de fildeş cântări de alăută Te veselesc; fiice de împăraţi întru cinstea Ta; stătut-a împărăteasa de-a dreapta Ta, îmbrăcată în haină aurită şi prea înfrumuseţată. Ascultă fiică şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău, că a poftit Împăratul frumuseţea ta, că El este Domnul tău. Şi se vor închina Lui fiicele Tirului cu daruri, felei Tale se vor ruga mai-marii poporului. Toată slava fiicei Împăratului este înăuntru, îmbrăcată cu ţesături de aur şi prea înfrumuseţată. (Psalmi 44.10-15)
Şi aţi uitat îndemnul care vă grăieşte ca unor fii: „Fiul meu, nu dispreţui certarea Domnului, nici nu te descuraja, când eşti mustrat de El. (Evrei 12.5)
Şi venind ucenicii pe celălalt ţărm, au uitat să ia pâini. (Matei 16.5)
Uneori, fericire înseamnă… uitare. (Albert Schweitzer)
Vistierie sigură a faptelor bune este uitarea faptelor bune. (Sfântul Ioan Gură de Aur)