Postul ne disciplinează, rugăciunea ne înnobilează. (Părintele Dumitru Păduraru)
Postul ne eliberează de patimi. 10.14
Postul nu iubeşte lumea, nici cele din lume. 2.9
Postul nu pomeneşte pe nimeni de rău. 2.9
Postul păstrează, în cel care-l păzeşte, darurile lui Dumnezeu şi-l îmbracă în haina luminii dumnezeieşti. 6.17
Postul poate să ne ajute în lupta cu păcatul. (Sfântul Vasile cel Mare)
Postul presupune şi reţinerea de la băuturi alcoolice. 2.10
Postul şi rugăciunea. 2.8, 2.10, 9.13
Postul şi rugăciunea se intercondiţionează. 2.10
Postul trebuie ţinut în chip deosebit numai pentru Dumnezeu, spre umilinţa inimii şi curăţirea de păcate. (Sfântul Ioan Casian)
Postul trimite rugăciunea la cer. 2.9
Postul trupului este hrana sufletului. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Postul, bucuria împărtăşirii aceleiaşi vieţi în Hristos. 5.8
Postul, bun păzitor al sufletului, întemeiere împreună lucrătoare a trupului. 2.9
Postul, calea pocăinţei şi ziditor al lacrimilor. 2.9
Postul, împreună locuitor al trezviei şi ziditor al întregii înţelepciuni. 2.9
Postul, maică a sănătăţii. 2.9
Postul, mărturisirea credinţei. 5.8
Postul, o metodă prin care încercăm să ne apropiem de Dumnezeu. 6.17
Postul, scară către cer. 2.9
Postul, un dar spre desăvârşire. 10.10
Postul, un dar şi un mijloc de desăvârşire. 10.10
Acest neam de demon nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post. 2.19 (Matei 17.21)
Atunci au venit la El ucenicii lui Ioan, zicând: Pentru ce noi şi fariseii postim mult, iar ucenicii Tăi nu postesc? Şi Iisus le-a zis: Pot oare, fiii nunţii să fie trişti câtă vreme mirele este cu ei? Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei şi atunci vor posti. (Matei 9.14, 15)
Avem Stăpân blând şi iubitor de oameni şi nu ne cere lucruri peste puterea noastră. Nici nu ne cere să ne abţinem de la mâcăruri şi să postim aşa, de dragul postului, nici pentru asta să stăm nemâncaţi, ci ca să ne desprindem de lucrurile cele lumeşti şi să folosim tot răgazul cu cele duhovniceşti.Că dacă ne-am rândui viaţa noastră cu mintea trează, dacă am întrebuinţa tot răgazul vieţii noastre cu cele duhovniceşti şi am mânca atâta doar să fim în nevoie numai şi am cheltui viaţa noastră în fapte bune, nici n-am mai avea nevoie de ajutorul pe care ni-l dă postul. Dar pentru că firea omenescă este trândavă şi se îndreaptă mai degrabă spre tihnă şi plăceri, de aceea Stăpânul cel iubitor de oameni, ca un Tată iubitor a dat leacul postului, ca să ne desprindă şi de plăceri şi să ne şi ducă de la grijile lumeşti la lucrarea celor duhovniceşti. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, şi-au luat plata lor. (Matei 6.16)
Cei care au ajuns la această treaptă a posului (a patra), pot stăpâni cu uşurinţă trupul şi gândurile, şi pot spori mult pe calea rugăciunii. 11.11
Cine nu ţine postul Bisericii, ajunge să ţină postul doctorului. (Sfântul Vasile cel Mare, medic de profesie)
Cuvioasa Maria Egipteanca este o icoană sau o pildă a pocăinţei şi a înnoirii duhovniceşti a omului, prin rugăciune, smerenie şi prin post. (Patriarhul Daniel)
De mare folos este pentru călugări postul. 11.11
Disciplina postului, care întăreşte disciplina umană în general. 7.11
Dragă, mie mi-ar fi greu să nu postesc! (Părintele Teofil Pârâian, 10.10)
Etapele postului. 6.17
Folosul postului pentru trup. 6.9
Fraţilor, prea-săturarea este maica desfrânării, iar postul şi înfrânarea este bogăţia sufletului. (Patericul)
Istoveşte-ţi trupul cu postul şi cu privegherea, şi vei alunga gândul chinuitor al iubirii de plăceri.(Sfântul Serafim de Sarov)
Iubeşte postul cel prea bun; lucrul cel cinstit şi lui Dumnezeu Îi este plăcut. 2.9
În osteneală şi în trudă, în privegheri adeseori, în foame şi în sete, în posturi de multe ori, în frig şi în lipsă de haine. (II Corinteni 11.27)
Legea postului a fost dată în Paradis .….. Cuvântul “nu mâncaţi” este o lege a postului şi înfrânării. 6.9
Milostenia, unită cu postul, izbăveşte de moarte. 10.11
N-am postit şi am fost alungaţi din rai. Să postim, dar, ca să ne întoarcem în rai. 6.9
Natura este o staţie de radio nelimitată, prin care Dumnezeu ne vorbeşte tot timpul, doar să alegem postul. (George Washington Carver)
Noi nu suntem omorâtori de trupuri, ci omorâtori de patimi. (Sfântul Vasile cel Mare, despre post)
Nu poţi să crezi în Dumnezeu şi să nu posteşti. 7.11
Omul care şi-a rânduit bine postul, va putea să intre cu uşuriţă, dar şi cu evlavie, în cămara lui Hristos. 10.7
Paza minţii sau a gândurilor, latura interioară a postului. 4.14
Pentru ce a fost rânduit Postul cel Mare, care este obligatoriu pentru toţi? 11.12
Pentru multă lume, postul este sinonim cu tristeţea. 5.8
Pocăinţa fără post este neputincioasă. 6.9
Postim ca să învingem moartea, biologicul din noi, ca să ne desăvârşim. 10.10
Prin post slăbeşti trupeşte şi te întăreşti sufleteşte. (Sfântul Vasile cel Mare)
Prin post şi priveghere diavolul este dezarmat şi se retrage. (Cuviosul Paisie Aghioritul)
Pune faţă în faţă aceste două: postul, care apropie de Dumnezeu, şi desfătarea, care îndepărtează de mântuire. (Sfântul Vasile cel Mare)
Războiul trupesc firesc se retrage cu postul, privegherea, rugăciunea, dar numai atunci când nu există mândrie. (Cuviosul Paisie Aghioritul)
Rostul Postului Mare 11.12
Să postim, ca să intrăm în rai. 6.9
Săptămâna brânzei 9.13
Scopul postului: uşurarea inimii, ca să se poată deschide către realităţile spirituale. 10.12
Supunem trupul la chinul înfrânării, ca să putem ajunge prin acest post la curăţia inimii. (Sfântul Ioan Casian)
Şi după ce a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, la urmă a flămânzit. Şi apropiindu-se, ispititorul a zis către El: De eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea să se facă pâini. Iar El, răspunzând, a zis: Scris este: „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu”. (Matei 4.2-4)
Şi ea era văduvă, în vârstă de optzeci şi patru de ani, şi nu se depărta de templu, slujind noaptea şi ziua în post şi în rugăciuni. (Luca 2.37)
Şi Iisus le-a zis: Pot oare, fiii nunţii să fie trişti câtă vreme mirele este cu ei? Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei şi atunci vor posti. (Matei 9.15)
Treptele postului 11.11
Tristeţea strălucitoare a postului. 10.12
Tristeţea tainică a Postului Mare. 10.12
Truda şi postul, sărăcia şi umilinţa nu sunt grele pentru cei ce le acceptă, ci pentru cei ce nu vor să le accepte. (Salvianus, scriitor bisericesc din veacul al cincilea)
Trupul celui ce posteşte este vrednic de cucernicie şi sufletul este sfinţit. 2.9
Trupul poate să supravieţuiscă şi fără carne şi toate celelalte. Problema pleacă tot din mintea noastră; acolo se petrec dorinţele de a mânca de frupt în zi de post şi tot acolo se găsesc şi argumentele pentru care am fi îndreptăţiţi să nu postim. Aşa dar, să ne cercetăm fiecare şi să vedem ceea ce putem face şi ce nu. Efectele postului nu se pot simţi imediat. Uneori e nevoie de 40 de zile, alteori , ca în cazul proorocului Ilie, trei ani şi şase luni, sau poate o viaţă întreagă. Cert este faptul că postul ne face mai înţelepţi, ne poate arăta pregătiţi pentru toate ispitele şi valurile vieţii. Alte roade pe care le dobândim în urma postului sunt tainice. În fiecare biserică îngerii înscriu pe cei care postesc. Ia aminte, dar, ca nu cumva din pricina unei mici plăceri, ce ţi-o dau bucatele, să suferi paguba de a nu fi înscris de înger, fugind dinaintea celui care înrolează ostaşi. Este mai mică primejdia când un soldat aruncă pavăza şi fuge, decât atunci când un creştin aruncă postul, arma cea tare şi puternică. (Sfântul Vasile cel Mare)
Zis-a un bătrân: Fiilor, bine e să-l saturi pe cel sărac şi flămând, şi aşa să posteşti!
Zis-a un bătrân: Sufletul sporeşte în priveghere, în rugăciune, în post şi în tăcere liniştită; şi mai ales de toate în smerenie, căci aceasta este sporirea cea adevărată a sufletului, ca în tot ceasul să fii smerit, şi tuturor plecat, zicând în sine că tot omul este mai vrednic şi mai bun decât tine. Fără smerenie nu e nicio nădejde în mântuire.