Vremea

A fi om al vremii tale înseamnă şi a îndrepta relele vremii tale, nu a te adapta la ele sau a le promova. (Mitropolitul Antonie Plămădeală)

Adevărata dreptate este cereasca înţelepciune. Mai degrabă să ne lăsăm nedreptăţiţi, decât să nedreptăţim noi pe alţii, iar la vreme de restrişte să fim gata de suferinţă. În niciun caz să răspândim suferinţa. Nu cel nedreptăţit, ci dimpotrivă, cel ce nedreptăţeşte va avea parte de pedeapsa cea mai cruntă. (Eusebiu de Cezareea)

Apoi Avram a adăugat: „De vreme ce nu mi-ai dat fii, iată sluga mea va fi moştenitor după mine!” Şi îndată s-a făcut cuvântul Domnului către el şi a zis: „Nu te va moşteni acela, ci cel ce va răsări din coapsele tale, acela te va moşteni!” Apoi l-a scos afară şi i-a zis: „Priveşte la cer şi numără stelele, de le poţi număra!” Şi a adăugat: „Atât de mulţi vor fi urmaşii tăi!” Şi a crezut Avram pe Domnul şi i s-a socotit aceasta ca dreptate. (Facerea 15.3-6)

Atunci Irod chemând în ascuns pe magi, a aflat de la ei lămurit în ce vreme s-a arătat steaua. (Matei 2.7)

Bine voi cuvânta pe Domnul în toată vremea, pururea lauda Lui în gura mea. (Psalmi 33.1)

Căci eu sunt cel mai mic dintre apostoli, care nu sunt vrednic să mă numesc apostol, pentru că am prigonit Biserica lui Dumnezeu. Dar prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt; şi harul Lui care este în mine n-a fost în zadar, ci m-am ostenit mai mult decât ei toţi. Dar nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este cu mine. (I Corinteni 15.9, 10)

Căci vor veni zile peste tine, când duşmanii tăi vor săpa şanţ în jurul tău şi te vor împresura şi te vor strâmtora din toate părţile. Şi te vor face una cu pământul, şi pe fiii tăi care sunt în tine, şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră pentru că nu ai cunoscut vremea cercetării tale. Şi intrând în templu, a început să scoată pe cei ce vindeau şi cumpărau în el. (Luca 19.43-45)

Călugărul cel ce nu-şi stăpâneşte limba în vremea mâniei, nici patimile nu-şi va stăpâni. (Avva Yperehie)

Când a venit vremea Esterei, fiica lui Abihail, unchiul lui Mardoheu, care o luase la sine ca fiică, să meargă la rege, atunci ea nu a cerut nimic, decât numai ceea ce-i zisese Hegai, eunucul regelui, păzitorul femeilor. Ea a aflat trecere înaintea tuturor celor ce o vedeau. Estera a fost luată la regele Artaxerxe şi dusă în casa lui domnească în luna a zecea, adică în luna Tebet, în al şaptelea an al domniei lui. Şi a iubit regele pe Estera mai mult decât pe toate femeile, şi ea a dobândit bunăvoinţa lui şi trecere mai mult decât toate femeile, şi el a pus coroana domnească pe capul ei şi a făcut-o regină în locul Vastei. (Estera 2.15-17)

Când te afli în mijlocul proştilor, cruţă-ţi vremea; iar cu cei înţelepţi zăboveşte fără teamă. (Ecclesiasticul 27.12)

Cea semănată pe loc pietros este cel care aude cuvântul şi îndată îl primeşte cu bucurie, dar nu are rădăcină în sine, ci ţine până la o vreme şi, întâmplându-se strâmtorare sau prigoană pentru cuvânt, îndată se sminteşte. (Matei 13.20, 21)

Cel care face milostenie împrumută pe aproapele său; şi cel care dă din punga sa, ţine poruncile. Împrumută pe aproapele tău în vremea lipsei lui; şi iarăşi înapoiază aproapelui la vremea sa. (Ecclesiasticul 29.1, 2)

Cel ce adună în timpul verii este un om prevăzător, iar cel care doarme în vremea secerişului este de ocară. (Solomon 10.5)

Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. Iar despre ziua aceea şi despre ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatăl. Luaţi aminte, privegheaţi şi vă rugaţi, că nu ştiţi când va fi acea vreme. (Marcu 13.31-33)

Chopin este şi rămâne cel mai îndrăzneţ şi mândru spirit poetic al vremii…. (Robert Schumann)

Cine cruţă toiagul său îşi urăşte copilul, iar cel care îl iubeşte îl ceartă la vreme. (Solomon  13.24)

Cine-şi poate zări neputinţele şi sărăcia, nu mai are vreme si nici starea necesară să-i judece pe ceilalţi. 11.8

Cu vremea să mergi în pas, nu la pas. (Alexandru Gh. Radu)

Dacă mintea ta e furată în vremea rugăciunii, încă n-a cunoscut că se roagă un monah, ci eşti încă un mirean, care înfrumuseţează cortul din afară. (Evagrie Ponticul)

Deci le-a zis Iisus: Vremea Mea încă n-a sosit; dar vremea voastră totdeauna este gata. (Ioan 7.6)

Deci luaţi seama cu grijă, cum umblaţi, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca cei înţelepţi, răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt. Drept aceea, nu fiţi fără de minte, ci înţelegeţi care este voia Domnului. (Efeseni 5.15-17)

Deci, să-ţi mărturiseşti păcatele, nici adăugând, nici scăzând, nici spunând jumătate din păcatele tale la un duhovnic şi jumătate la altul, cum fac oarecare vicleni, nici arătându-te cu oarecare cuvinte meşteşugite ca să-ţi împuţinezi ruşinea, căci să ştii că nu numai se va face urâtă mărturisirea ta la Dumnezeu, ci încă şi păcatele pe care le-ai mărturisit vor răsări la tine iarăşi, după puţină vreme. (Sfântul Nicodim Aghioritul)

Dreptatea înalţă un popor, în vreme ce păcatul este ocara popoarelor. (Solomon 14.34)

După ce Ioan a fost prins, Iisus a venit în Galileea, propovăduind Evanghelia împărăţiei lui Dumnezeu. Şi zicând: S-a împlinit vremea şi s-a apropiat împărăţia lui Dumnezeu. Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie. (Marcu 1.14, 15)

Era frumoasă vremea când casele erau biserici, faţă de acum, când bisericile sunt case. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Este o lecţie universală – intoleranţa este primul semn al unei educaţii neadecvate. O persoană rău educată se poartă cu o  nerăbdare arogantă, în vreme ce autentica, adevărata educaţie dă naştere modestiei. (Aleksandr  Soljeniţân)

Făţarnicilor! Faţa pământului şi a cerului ştiţi să o deosebiţi, dar vremea aceasta cum de nu o deosebiţi? (Luca 12.56)

Fericit este cel ce citeşte şi cei ce ascultă cuvintele proorociei şi păstrează cele scrise în aceasta! Căci vremea este aproape. (Apocalipsa 1.3)

Fiecare popor şi fiecare epocă stă pe umerii vremurilor trecute. (Mihai Eminescu)

Iar El a zis: Vedeţi să nu fiţi amăgiţi, căci mulţi vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt, şi vremea s-a apropiat. Nu mergeţi după ei. (Luca 21.8)

Iar Irod, văzând pe Iisus, s-a bucurat foarte, că de multă vreme dorea să-L cunoască pentru că auzise despre El, şi nădăjduia să vadă vreo minune săvârşită de El. Şi L-a întrebat Irod multe lucruri, dar El nu i-a răspuns nimic. Şi arhiereii şi cărturarii erau de faţă, învinuindu-L foarte tare. (Luca 23.8, 9)

Iar în Ierusalim, lângă Poarta Oilor, era o scăldătoare, care pe evreieşte se numeşte Vitezda, având cinci pridvoare. În acestea zăceau mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, aşteptând mişcarea apei. Căci un înger al Domnului se cobora la vreme în scăldătoare şi tulbura apa şi cine intra întâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală era ţinut. Şi era acolo un om, care era bolnav de treizeci şi opt de ani. (Ioan 5.2-5)

Iar Saul – care se numeşte şi Pavel – plin fiind de Duh Sfânt, a privit ţintă la el, şi a zis: O, tu cel plin de toată viclenia şi de toată înşelăciunea, fiule al diavolului, vrăjmaşule a toată dreptatea, nu vei înceta de a strâmba căile Domnului cele drepte? Şi acum, iată mâna Domnului este asupra ta şi vei fi orb, nevăzând soarele până la o vreme. Şi îndată a căzut peste el pâclă şi întuneric şi, dibuind împrejur, căuta cine să-l ducă de mână. (Faptele Apostolilor 13.9-11)

Iisus le-a zis: Pot oare, fiii nunţii să fie trişti câtă vreme mirele este cu ei? Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei şi atunci vor posti. (Matei 9.15)

În vreme de necaz, ia seama la momeala plăcerii, căci întrucât alină necazul e bine primită. (Sfântul Marcu Ascetul)

În vremea aceea era în tot pământul o singură limbă şi un singur grai la toţi. (Facerea 11.1)

În vremuri de restrişte iese la iveală superficialitatea structurii de bază. (Robert Browning)

Literatura este o investiţie de geniu care plăteşte dividente în toate vremurile ulterioare. (John Burroughs)

Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu. Faceţi în toată vremea, în Duhul,  tot felul de rugăciuni şi de cereri, şi întru aceasta priveghind cu toată stăruinţa şi rugăciunea pentru toţi sfinţii. (Efeseni 6.17, 18)

Mai înainte de boală smereşte-te, şi în vremea păcatelor arată întoarcere. (Ecclesiasticul 18.21)

Ne putem sustrage, pentru o vreme, regulilor societăţii; nimic însă nu scapă legilor naturii. (Marie d’Agoult)

Nu te certa cu nimeni fără pricină, de vreme ce nu ţi-a făcut nici un rău. (Solomon 3.30)

Nu te grăbi cu pocăinţa, ai destulă vreme până la moarte!  9.21

Nu-ţi lega inima ta de casă, în vremea pelerinajului tău pământesc. Niciun om chibzuit nu-şi zideşte casă trainică în timpul când este călător. (Avva Feren)

Oricât ai fi copleşit de treburi, fă-ţi şi mai multă vreme pentru Domnul. (Sfântul Vasile cel Mare)

Pentru ce, Doamne, stai departe? Pentru ce treci cu vederea la vreme de necaz? (Psalmi 9.21)

Pentru ce, o, împărate, chinuieşti fără de omenie oameni nevinovaţi şi-i sileşti să se lepede de dreapta credinţă? (Sfântul Mare Mucenic Artemie a adresat aceste cuvinte împăratului Iulian Apostatul, care pornise o mare prigoană împotriva creştinilior, prefăcându-se bisericile în temple păgâneşti şi omorându-se mulţime mare de creştini. Artemie era mare dregător împărătesc şi comandant militar la Alexandria, încă din vremea împăratului Constantin cel Mare, cu care era prieten. Din porunca împărtatului a fost scos din dregătorie, torturat şi apoi decapitat, la anul 362. Moaştele Sfântului Mare Mucenic Artemie au fost aduse la Bucureşti, pe Dealul Mitropoliei, în anul 2013, cu ocazia hramului Sfântului Dimitrie cel Nou.)

Pentru orice lucru este o clipă prielnică şi vreme pentru orice îndeletnicire de sub cer. (Ecclesiastul 3.1)

Prietenul iubeşte în orice vreme, iar în nenorocire el e ca un frate. (Solomon 17.17)

Putem studia cât poftim, totuşi nu-L putem cunoaşte pe Domnul, câtă vreme nu vom vieţui după poruncile Lui. Căci nu prin ştiinţă, ci prin Duhul Sfânt se face cunoscut Domnul.  1.1

Să nu te înalţi când verşi lacrimi în vremea rugăciunii, căci Hristos este Cel ce s-a atins de ochii tăi de ai putut vedea cu mintea. (Sfântul Marcu Ascetul)

Scurtă e viaţa, lung e veacul viitor şi mic e răscumpul vieţii de aici. Iar omul, vieţuitoarea aceasta mare şi de scurtă vreme,  căreia i s-a dat vremea îngustă de acum, e neputincios. Vremea e îngustă iar omul e slab, dar cununa care-l aşteaptă ca răsplată a luptelor este mare, deoarece are nenumărate ţepuşe care-i primejduiesc viaţa, cea tot scurtă. (Sfântul Nichita Sichatul)

Se cere să luăm aminte, ca la vremea marilor încercări, să nu cădem din credinţă. (Eusebiu de Cezareea)

Sfânta Fecioară este cu adevărat Născătoare de Dumnezeu! Dacă în pântecele Fecioarei Maria ar fi fost numai un om, iar nu Fiul lui Dumnezeu, atunci cum ar fi putut fi vindecate, începând de pe vremea lui Hristos şi până în zilele noastre, atâtea feluri de boli trupeşti şi duhovniceşti? Să fi fost oare nişte nebuni toţi cei care prin mila lui Dumnezeu avem azi înţelegerea şi cunoaşterea lui Dumnezeu? Că ne-a lipsit oare credinţa şi dreptatea tocmai nouă, celor care prin darul lui Hristos am dobândit dreptatea şi urmăm ei? (Origen)

Şi a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat? Şi răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. (Luca 1.34, 35)

Şi diavolul, sfârşind toată ispita, s-a îndepărtat de la El, până la o vreme. Şi S-a întors Iisus în puterea Duhului în Galileea şi a ieşit vestea despre El în toată împrejurimea. Şi învăţa în sinagogile lor, slăvit fiind de toţi. (Luca 4.13-15)

Şi El le-a zis: Adevărat grăiesc vouă: Nu este nici unul care a lăsat casă, sau femeie, sau fraţi, sau părinţi, sau copii, pentru împărăţia lui Dumnezeu, şi să nu ia cu mult mai mult în vremea aceasta, iar în veacul ce va să vină, viaţă veşnică(Luca 18.29, 30)

Şi iată, au început să strige şi să zică: Ce ai Tu cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuieşti? (Matei 8.29)

Şi vor cădea de ascuţişul săbiei şi vor fi duşi robi la toate neamurile, şi Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri, până ce se vor împlini vremurile neamurilor. (Luca 21.24)

Şi zicând: S-a împlinit vremea şi s-a apropiat împărăţia lui Dumnezeu. Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie. (Marcu 1.15)

Tăcerea, la vremea potrivită, este o virtute. (Sfinţii Părinţi)

Trecutul e noaptea – iar amintirile, candele care cu vremea se sting. (Octavian Goga)

Un om oarecare, din seminţia lui Levi, şi-a luat femeie din fetele lui Levi. Femeia aceea a luat în pântece şi a născut un băiat şi, văzând că e frumos, l-a ascuns vreme de trei luni. Dar, fiindcă nu putea să-l mai dosească, a luat mama lui un coş de papură şi l-a uns cu catran şi cu smoală şi punând copilul în el l-a aşezat în păpuriş, la marginea râului. Iar sora copilului pândea de departe ca să vadă ce are să i se întâmple. Atunci s-a pogorât fata lui Faraon la râu să se scalde, şi roabele ei o însoriră pe malul râului. Şi văzând coşul în păpuriş, ea a trimis pe una din roabele sale să-l aducă. Şi, deschizându-l, a văzut copilul: era un băiat care plângea. Atunci i s-a făcut milă de el fetei lui Faraon şi a zis: „Acesta este dintre copiii Evreilor„. Iar sora copilului a zis către fata lui Faraon: „Voieşti să mă duc să-ţi chem o doică dintre evreice, ca să alăpteze copilul?” Fata lui Faraon i-a zis: „Du-te!” Şi s-a dus copila şi a chemat pe mama pruncului. Atunci fata lui Faraon i-a zis: „Ia-mi copilul acesta şi mi-l alăptează, că eu am să-ti plătesc! ” şi a luat femeia copilul şi l-a alăptat. După ce a crescut copilul, doica l-a dus la fata lui Faraon şi i-a fost ca fiu şi i-a pus numele Moise, pentru că îşi zicea: „Din apă l-am scos!”  (Ieşirea 2.1-10)

Un om poate înfrunta nespus de multe, câtă vreme se poate înfrunta pe el însuşi. (Axel Munthe)

Unirea tuturor românilor într-un singur stat numai atunci va fi statornică şi garantată prin istoria mai departe a lumi, dacă va răspunde tuturor dorinţelor impuse prin noua concepţie a vieţii, prin duhul vremilor noi. (Vasile Goldiş)

Va veni vremea când fizicienii ne vor învăţa să-L cunoaştem mai bine pe Dumnezeu. (Patriarhul Daniel)

Vine vremea, a sosit ziua! Cel ce cumpără sămânţă să nu se bucure şi cel ce vinde să nu plângă, căci mânia vine peste toată mulţimea lor! (Iezechiel 7.12)

Zis-a Avva Antonie: Va veni vremea când oamenii vor înnebuni, şi când vor vedea pe cineva că nu înnebuneşte se vor ridica asupra lui zicând: El este nebun pentru că nu este asemenea nouă.

Zis-a Avva Moise: De nu se va uni fapta cu rugăciunea, în zadar se osteneşte omul, iar puţină vreme este osteneala şi de-a pururea odihna, cu darul lui Dumnezeu Cuvântul. Amin!

Zis-a Avva Teodor: Mulţi din vremea aceasta au ales odihna, înainte de a le-o da lor Dumnezeu.

Zis-a Unul: „Iată, la anul pe vremea asta am să vin iar pe la tine şi Sarra, femeia ta, va avea un fiu„. Iar Sarra a auzit din uşa cortului, de la spatele lui. (Facerea 18.10)

Zis-a un bătrân: În vremea când îţi faci rugăciunea, înantea lui Dumnezeu stai şi cu însuşi Dumnezeu vorbeşti.