Ştiinţa este analiză spectrală. Arta este sinteza luminii. (Karl Kraus)
Ştiinţa este pentru cei care învaţă, poezia, pentru cei care ştiu. (Joseph Roux)
Ştiinţa este modul cel mai comod de a ne explica lucrurile. (Jules Henri Poincaré)
Ştiinţa este sediul utilului, arta este sediul plăcerii, iar religia este sediul adevărului. (Petre Ţuţea)
Ştiinţa este ultimul pas în dezvoltarea mentală a omului şi poate fi considerată ca cea mai mare realizare a culturii umane. (Ernst Cassirer)
Ştiinţa fără religie este schioapă, religia fără ştiinţă este oarbă. (Albert Einstein)
Ştiinţa îl face pe savant, raţiunea îl face pe om; ştiinţa aparţine câtorva, raţiunea este a tuturor. (Henri Lacordaire)
Ştiinţa noastră este o picătură, ignoranţa noastră, o mare (William James)
Ştiinţa nu este decât arta de a făuri iluzii adevărate. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog elveţian)
Ştiinţa nu este doar compatibilă cu spiritualitatea; ea este sursa profundă a spiritualtăţii. (Carl Sagan)
Ştiinţa nu rodeşte virtuţi morale. 9.23
Ştiinţa puţină îi face pe oameni pretenţioşi, în timp ce ştiinţa multă îi face modeşti. (Leonardo da Vinci)
Ştiinţa realului este teologia. (Petre Ţuţea)
Ştiinţa se opreşte la hotarele logicii. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog elveţian)
Ştiinţă – Prea puţină ştiinţă te îndepărtează de religie, iar multă ştiinţă te aduce în sânul ei. (Gustave Flaubert)
A urmări gândurile unui om de seamă – este ştiinţa cea mai interesantă. (Alexandr Sergheevici Puşkin)
Arăta-voi în cumpănă învăţătura şi cu de-amănuntul voi vesti ştiinţa. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 16.26)
Că în mâna Lui suntem şi noi şi cuvintele noastre şi toată înţelepciunea şi ştiinţa lucrurilor. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 7.16)
Căci Hristos nu m-a trimis ca să botez, ci să binevestesc, dar nu cu înţelepciunea cuvântului, ca să nu rămână zadarnică crucea lui Hristos. Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. Căci scris este: „Pierde-voi înţelepciunea înţelepţilor şi ştiinţa celor învăţaţi voi nimici-o„. Unde este înţeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înţelepciunea lumii acesteia? Căci de vreme ce întru înţelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înţelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă şi iudeii cer semne, iar elinii caută înţelepciune, însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteală; pentru neamuri, nebunie. (I Corinteni 1.17-23)
Căci înţelepciunea este mai bună decât pietrele preţioase şi nici lucrurile cele mai preţioase nu au valoarea ei.
Eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prevederea şi stăpânesc ştiinţa şi buna-chibzuială. (Solomon 8.11, 12)
Când cel batjocoritor e pedepsit, cel fără minte se înţelepţeşte şi când cel înţelept este dojenit, el câştigă în ştiinţă. (Solomon 21.11)
Ceea ce deosebeşte ştiinţa teologică de ştiinţa umană e tocmai caracterul nemodificabil al Revelaţiei, care e obiectul ei. (Nichifor Cainic)
Cei înţelepţi ascund ştiinţa, iar gura celui fără de socotinţă este o nenorocire apropiată. (Solomon 10.14)
Cel ce îşi stăpâneşte cuvintele sale are ştiinţă şi cel ce îşi ţine cumpătul este un om priceput. (Solomon 17.27)
Cinsteşte pe doctor cu cinstea ce i se cuvine, că şi pe el l-a făcut Domnul. Că de la Cel Preaînalt este leacul şi de la rege va lua dar. Ştiinţa doctorului va înălţa capul lui şi înaintea celor mari va fi minunat. (Ecclesiasticul 38.1-3)
Comunicarea este esenţa ştiinţei. (Francisc Crick)
Cu cât evoluează mai mult ştiinţa, cu atât mai mult credem în Dumnezeu. (Albert Einstein)
Cununa înţelepciunii este temerea de Domnul, care odrăsleşte pace şi sănătate nevătămată; dar şi una şi alta sunt daruri de la Dumnezeu, Care revarsă cinste peste cei care Îl iubesc pe Dânsul. El a văzut-o şi a măsurat-o; ştiinţă şi înţeleaptă înţelegere ca ploaia a revărsat şi a înălţat mărirea celor ce o stăpânesc pe dânsa. (Ecclesiasticul 1.17, 18)
Da, avem mulţi savanţi şi oameni de ştiinţă, dar atât de ignoranţi în realităţile divine; avem o mulţime de filosofi, dar atât de puţini oameni ai lui Dumnezeu, pentru care Hristos este totul şi care pot să arate semenilor, drumul drept spre mântuire. (Sadhu Sundar Singh, un vestit hindus convertit la creştinism în secolul trecut)
Dacă ştiinţa nu are patrie, omul de ştiinţă trebuie să se gândescă mereu la tot ceea ce poate face pentru gloria patrie sale. (Louis Pasteur)
Dă sfat celui înţelept, şi el se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel drept, şi el îşi va spori ştiinţa lui. Începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu şi priceperea este ştiinţa Celui Sfânt. (Solomon 9.9, 10)
De aceea, o mulţime de oameni care nu se mai roagă, suportă cu greu suferinţa, suportă cu greu boala şi mulţi dintre ei, din deznădejde, se sinucid. Sunt studii ştiinţifice care arată că omul credincios trece mai uşor prin greutăţile vieţii decât cel necredincios. (Patriarhul Daniel)
De fapt, putem considera geometria cea mai veche ramură a fizicii … Fără ea n-aş fi putut formula teoria relativităţii. (Albert Einstein)
Definiţiile fericirii şi nefericirii sunt: ştiinţa şi neştiinţa. (Empedocle, citat de Cuviosul Clement Alexandrinul)
Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii – se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi; pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim. Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa. (I Corinteni 13.4-10)
Dumnezeu nu se face cunoscut prin ştiinţă. 1.1
Eva dorea să devină savantă, că mărul dă ştiinţă! (Leon Shestov, filosof din prima jumătate a secolului 20, citat de părintele Constantin Galeriu)
Există doar un lucru bun, ştiinţa, şi doar unul rău, neştiinţa. (Socrate)
Experienţa a arătat că armătura morală este mai importantă pentru individ şi pentru societate decât cunoştinţele ştiinţifice, literare, filozofice. (Alexis Carrel, medic chirurg şi biolog francez)
Iar femeia a zis către şarpe: „Roade din pomii raiului putem să mâncăm; numai din rodul pomului celui din mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: „Să nu mâncaţi din el, nici să vă atingeţi de el, ca să nu muriţi!” Atunci şarpele a zis către femeie: „Nu, nu veţi muri! Dar Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul”. De aceea femeia, socotind că rodul pomului este bun de mâncat şi plăcut ochilor la vedere şi vrednic de dorit, pentru că dă ştiinţă, a luat din el şi a mâncat şi a dat bărbatului său şi a mâncat şi el. Atunci li s-au deschis ochii la amândoi şi au cunoscut că erau goi, şi au cusut frunze de smochin şi şi-au făcut acoperăminte. (Facerea 3.2-7)
Infinit mai puternice decât raţiunea şi ştiinţa sunt ignoranţa şi nebunia. (Anatole France)
Ingineria este arta sau ştiinţa de a face util. (Samuel C. Florman)
Inima înţeleaptă caută ştiinţa, iar gura celor nebuni se simte mulţumită cu nebunia. (Solomon 15.14)
Ispitelor şi primejdiilor morale nu li se rezistă cu cunoştinte şi cu teorii ştiinţifice, ci li se rezistă cu curajul credinţei. 9.23
Istoria este tulpina ştiinţelor sociale. (C. Wright Mills)
Împărăţia lui Dumnezeu a devenit astăzi o necesitate ştiinţifică. Altfel, fără împărăţia lui Dumnezeu ne scufundăm în nihilism. (Gânditorul francez René Girard)
Îndoiala este începutul ştiinţei. (Descartes)
Înţelegi tu cum cârmuieşte Dumnezeu norii Săi şi în ce fel poate norul să sloboadă fulgerul pe pământ? Înţelegi tu plutirea norilor, minuni ale Aceluia a Cărui ştiinţă este desăvârşită? (Iov 37.15)
Înţelepciunea este o ştiinţă desăvârşită a lucrurilor dumnezeieşti şi omeneşti. Ea cuprinde totul şi întrucât supravegheză pe toţi oamenii, înţelepciunea este o artă despre viaţă şi ca atare este alături de noi tot timpul cât trăim, îndeplinindu-şi lucrarea ei, adică să ne facă viaţa fericită. (Cuviosul Clement Alexandrinul)
Înţelepciunea nu este altceva decât ştiinţa fericirii. (Denis Diderot)
Limba celor înţelepţi picură ştiinţă, iar gura celor nebuni revarsă prostie. (Solomon 15.2)
Luând în considerare starea actuală a programelor noastre, dezvoltarea software este clar magie neagră şi nu poate fi numită ştiinţă inginerească. (Bill Clinton)
Matematica este o limbă şi o ştiinţă. (Lucian Blaga)
Matematica este regina ştiinţelor, iar aritmetica este regina matematicilor. (Karl Friedrich Gauss)
Matematica este ştiinţa operaţiilor abile cu concepte şi reguli inventate în acest scop. (Eugene Wigner)
Memoria este receptacolul şi teaca ştiinţei. (Michel de Montaigne)
Minunată este ştiinţa Ta, mai presus de mine; este înaltă şi n-o pot ajunge. (Psalmi 138.6)
Neştiinţa dă naştere întunericului, iar din pricina întunericului cădem în păcate pentru că ne este slăbită vederea faţă de adevăr. Cunoştinţa este deci luminare; ea alungă neştiinţa şi ne dă puterea de a vedea bine. (Cuviosul Clement Alexandrinul)
Neştiinţa noastră este infinit mai mare decât ştiinţa. (Isaac Newton)
Neştiinţa sufletului nu este bună iar cel ce umblă repede dă greş. (Solomon 19.2)
Nici religie fără ştiinţă, nici ştiinţă fără religie. (Albert Einstein)
Nicio ştiinţă nu este la fel de bine atestată ca religia Bibliei! (Isaac Newton)
Nimic nu costă mai mult decât neştiinţa. (Grigore Moisil)
Nu este o coincidenţă că cei mai mari gânditori din toate timpurile au fost suflete profund religioase. (Max Planck)
Nu poţi să dispreţuieşti ştiinţa fără să dispreţuieşti raţiunea; nu poţi dispreţui raţiunea fără a dispreţui pe om. (Anatole France)
O, adâncul bogăţiei şi al înţelepciunii şi al ştiinţei lui Dumnezeu! Cât sunt de necercetate judecăţile Lui şi cât sunt de nepătrunse căile Lui! (Romani 11.33)
Ochii Domnului păzesc ştiinţa şi dărâmă cuvintele celui fără de lege. (Solomon 22.12)
Ocultarea cu bună ştiinţă sau din ignoranţă a acestei dimensiuni a creştinismului, duce la o diluare a acestuia şi la transformarea sa dintr-un mod de viaţă, într-o simplă ideologie. 8.20
Omul cufundat în neştiinţă este mai nesimţitor decât pietrele. (Cuviosul Clement Alexandrinul)
Omul înţelept îşi ascunde ştiinţa, pe când inima celor nebuni propovăduieşte nebunia. (Solomon 12.23)
Păcatele tinereţilor mele şi ale neştiinţei mele nu le pomeni. După mila Ta pomeneşte-mă Tu, pentru bunătatea Ta, Doamne. (Psalmi 24.7, 8)
Până când omul nu va duplica un fir de iarbă, natura poate râde în hohote la aşa numita lui cunoştinţă ştiinţifică. (Thomas Alva Edison)
„Până când, proştilor, veţi iubi prostia? Până când, nebunilor, veţi iubi nebunia? Şi voi, neştiutorilor, până când veţi urî ştiinţa? Întoarceţi-vă iarăşi la mustrarea mea şi iată eu voi turna peste voi duhul meu şi vă voi vesti cuvintele mele. (Solomon 1.22, 23)
Pe Acesta, fiind dat, după sfatul cel rânduit şi după ştiinţa cea dinainte a lui Dumnezeu, voi L-aţi luat şi, pironindu-L, prin mâinile celor fără de lege, L-aţi omorât, pe Care Dumnezeu L-a înviat, dezlegând durerile morţii, întrucât nu era cu putinţă ca El să fie ţinut de ea. (Faptele Apostolilor 2.23, 24)
Pentru că ei au urât ştiinţa şi frica de Dumnezeu n-au ales-o, fiindcă n-au luat aminte la sfaturile mele şi cercetarea mea au dispreţuit-o. (Solomon 1.29, 30)
Pentru oamenii credincioşi, Dumnezeu se află la început, pentru oamenii de ştiinţă – la capătul consideraţiilor lor. (Max Planck)
Pleacă urechea ta şi ascultă cuvintele celor iscusiţi şi inima ta îndreapt-o spre ştiinţa mea. (Solomon 22.17)
Preoţia este ştiinţa ştiinţelor şi arta artelor. (Sfântul Grigorie de Nazians)
Prin înţelepciune se ridică o casă, prin bună chibzuială se întăreşte şi prin ştiinţă se umplu cămările ei de tot felul de avuţie scumpă şi plăcută. (Solomon 24.3, 4)
Putem studia cât poftim, totuşi nu-L putem cunoaşte pe Domnul, câtă vreme nu vom vieţui după poruncile Lui. Căci nu prin ştiinţă, ci prin Duhul Sfânt se face cunoscut Domnul. 1.1
Puţină ştiinţă duce la îndepărtarea de Dumnezeu. Multă ştiinţă duce la apropierea de Dumnezeu. (Albert Einstein)
Puţină ştiinţă te îndepărtează de Dumnezeu. Mai multă ştiinţă te readuce la El. (Louis Pasteur)
Raţiunea este principiul ştiinţei. (W. Moede)
Religia şi ştiinţa naturii nu se exclud, cum cred sau se tem unii în ziua de astăzi, ci se întregesc şi se armonizează împreună. (Max Planck)
Rugăciunea este lucrare nesfârşită, mai presus de orice artă sau ştiinţă. Prin rugăciune intrăm în legătură cu Fiinţa Cea fără de început, sau altfel spus, însăşi viaţa lui Dumnezeu intră în noi prin acest canal. Rugăciunea este un act de înaltă înţelepciune, care întrece orice frumuseţe şi vrednicie. În rugăciune aflăm sfânta încântare a duhului nostru…. (Arhimandritul Sofronie Saharov)
Să ia aminte cel înţelept şi îşi va spori ştiinţa, iar cel priceput va dobândi iscusinţa de a se purta, pătrunzând cu mintea pildele şi înţelesurile adânci, graiurile celor înţelepţi şi tâlcuirea lor nepătrunsă. (Solomon 1.5, 6)
Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. (I Corinteni 13.2)
Şi iată, Doamne, Tu le-ai cunoscut pe toate şi pe cele din urmă şi pe cele de demult; Tu m-ai zidit şi ai pus peste mine mâna Ta. Minunată este ştiinţa Ta, mai presus de mine; este înaltă şi n-o pot ajunge. (Psalmi 138.5, 6)
Şi mi-am silit inima ca să pătrund înţelepciunea şi ştiinţa, nebunia şi prostia, dar am înţeles că şi aceasta este vânare de vânt, că unde este multă înţelepciune este şi multă amărăciune, şi cel ce îşi înmulţeşte ştiinţa îşi sporeşte suferinţa. (Ecclesiastul 1.17, 18)
Ştiinţă fără conştiinţă este ruina sufletului. (François Rabelais)
Ştiinţele sunt uşi, iar cheile ei sunt cercetările. (Anton Pan)
Toate ştiinţele lumii au ajuns la bacalaureat; numai teologia a ajuns la licenţă pentru că lucrează cu adevăruri absolute. (Petre Ţuţea)
Un om de ştiinţă bun este o persoană cu ideii originale. Un inginer bun este o persoană care face un proiect care funcţionează cu cât mai puţine idei originale posibil. (Freeman Dyson)
Va veni vremea când fizicienii ne vor învăţa să-L cunoaştem mai bine pe Dumnezeu. (Patriarhul Daniel)
Virtutea este suveranul bine. Ştiinţa, onorurile, bogăţia sunt bunuri false, care trebuie dispreţuite. (Diogene din Sinope, citat de Sfântul Vasile cel Mare) Epictet îl socotea pe Diogene model de înţelepciune şi omul cel mai apropiat de desăvârşire.
Virtutea este ştiinţă. (Socrate)
Ziua zilei spune cuvânt, şi noaptea nopţii vesteşte ştiinţă. (Psalmi 18.2)