Abilitatea prin care guşti o glumă făcută ţie, şi nu cea de a face o glumă, este cea care-ţi dovedeşte simţul umorului. (Max Eastman)
Admitaţia este un sentiment pe care îl simţim atunci când ne uităm într-o oglindă. (Pierre Véron)
Aroganţa este un monstru. Ea nu are simţuri, ci numai o limbă ascuţită si un deget arătător. (Toba Beta)
Atunci tu vei fi la adăpost, căci vei fi plin de nădejde, te vei simţi ocrotit şi te vei culca fără grijă.(Iov 11.18)
Avem un Dumnezeu în cer, nemincinos, adevăratat şi viu. El nu este nesimţitor ca idolii voştri, noi Aceluia ne închinăm. (Sfinţii Mari Mucenici Serghie şi Vah, care au refuzat să-l urmeze pe împăratul Maximian şi să aducă jertfă zeilor. Sfântul Vah a murit în urma bătăilor, iar Sfântului Serghie i s-a tăiat capul)
Beţia e în stare să anihileze simţurile şi să întunece mintea. (Sfantul Ioan Gură de Aur)
Bunul simţ este ceea ce judecă lucrurile furnizate de celelalte simţuri. (Leonardo da Vinci)
Bunul simţ este geniul îmbrăcat în haine de lucru. (Falph Waldo Emerson)
Bunul simţ este instinct. Destul bun simţ este geniu. (George Bernard Shaw)
Bunul simţ este un instinct al adevărului. (Max Jacob)
Bunul simţ, nu vârsta, descoperă înţelepciunea. (Publilous Syrus)
Când simţurile ne trădează, ne rămâne raţiunea. (Galileo Galilei)
Cât de des luăm drept convingere o iluzie a simţurilor sau o eroare a minţii. (Mihail I. Lermontov)
Ceea ce percepem drept încercări amare ale sorţii, adesea sunt binecuvântări deghizate. (Oscar Wilde)
Cel ce ascultă muzică simte dintr-o dată cum singurătatea îi este umplută de alţi oameni. (Robert Browning)
Cel care stă în rugăciune cu dragoste curată, nu se mai simte pe sine, ci pe Cel care locuieşte în el, adică Hristos. 9.9
Cele mai bune şi mai frumoase lucruri din lume nu pot fi văzute, nici măcar atinse fizic. Ele trebuie simţite în inimă, iar unul dintre ele este prietenia. (Scriitoarea americană Helen Keller, născută oarbă şi surdă)
Cele trei lucruri esenţiale pentru a înfăptui ceva care să merite osteneală sunt munca stăruitoare, perseverenţa şi bunul simţ. (Thomas Alva Edison)
Cine nu simte uimire, nu aprofundează; cine nu ironizează, naufragiază. (Jose Ortega y Gasset)
Credinţă, raţiune, simţuri 11.18
Cu trupul, cu darul lui Dumnezeu mă simt curat, dar nu ştiţi ce luptă lăuntrică am. (Mitropolitul Catechin, la spovedanie)
Curăţirea sufletului se face prin dispreţuirea plăcerilor simţurilor. (Sfântul Vasile cel Mare)
Dacă ispita plăcerii trebuie respinsă, ispita durerii trebuie acceptată. Ispita plăcerii aduce plăcere simţurilor şi întristare sufletului, iar încercarea, adică ispita durerii, aduce întristare simţirii şi bucurie sufletului. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
Dacă n-am avea deloc defecte, n-am simţi atâta plăcere observându-le la alţii. (Paul Scarron)
Dreptatea judecăţii dumnezeieşti dă simţirii omeneşti faţă de cei în suferinţă, o întărire înaltă, încât îl face pe om în oarecare fel judecător al său propriu sau astfel simţirea lui dă prin judecata făcută supuşilor o hotărâre asupra lui însuşi. (Sfântul Grigorie de Nisa)
Efectele postului nu se pot simţi imediat. Uneori e nevoie de 40 de zile, alteori , ca în cazul proorocului Ilie, trei ani şi şase luni, sau poate o viaţă întreagă. Cert este faptul că postul ne face mai înţelepţi, ne poate arăta pregătiţi pentru toate ispitele şi valurile vieţii. Alte roade pe care le dobândim în urma postului sunt tainice. În fiecare biserică îngerii înscriu pe cei care postesc. Ia aminte, dar, ca nu cumva din pricina unei mici plăceri, ce ţi-o dau bucatele, să suferi paguba de a nu fi înscris de înger, fugind dinaintea celui care înrolează ostaşi Este mai mică primejdia când un soldat aruncă pavăza şi fuge, decât atunci când un creştin aruncă postul, arma cea tare şi puternică. (Sfântul Vasile cel Mare)
Efectele rugăciunii: energia aceasta luminătoare, provenind de la Cel Luminos, inundă acest organ mic şi de acolo până la cele mai îndepărtate simţuri ale inimii. 3.1
Este mai degrabă liber, cel ce se simte liber în inma sa. (Sfântul Ambrozie al Mediolanului)
Faceţi-mi bucuria deplină, ca să gândiţi la fel, având aceeaşi iubire, aceleaşi simţiri, aceeaşi cugetare. (Filipeni 2.2)
Fericiţi sunt cei care nu citesc ziare, analfabeţii, neimplicaţii, căci au bun-simţ. Pentru a ne simţi deplin mulţumiţi, trebuie să trăim mai simplu. Lectura ziarelor a făcut să crească numărul proştilor. (Lev Tolstoi)
Fiul meu, nu dispreţui certarea Domnului şi nu simţi scârbă pentru mustrările Lui, căci Domnul ceartă pe cel pe care-l iubeşte şi ca un părinte pedepseşte pe feciorul care îi este drag. (Solomon 3.11, 12)
Gânditorul pozitiv zăreşte invizibilul, simte intangibilul şi realizează imposibilul. (Napoleon Bonaparte)
Gradul de sensibilitate la durere, frustrare, creşte proporţional cu simţirea şi inteligenţa. (Arthur Schopenhauer)
Iar Iisus a zis: S-a atins de Mine cineva. Căci am simţit o putere care a ieşit din Mine. Şi, femeia, văzânduse vădită, a venit tremurând şi, căzând înaintea Lui, a spus de faţă cu tot poporul din ce cauză s-a atins de El şi cum s-a tămăduit îndată. Iar El i-a zis: Îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a mântuit. Mergi în pace. (Luca 8.46-48)
Inima înţeleaptă caută ştiinţa, iar gura celor nebuni se simte mulţumită cu nebunia. (Solomon 15.14)
Înţeleptul se teme şi se fereşte de rău, iar cel fără de minte îşi iese din fire şi se simte la adăpost. (Solomon 14.16)
Îţi faci semnul crucii, să-l faci corect, nu repezit, schilodit, aşa ca să nu se ştie ce înseamnă, ci un semn al crucii adevărat, lent, mare, de la frunte la piept, de la un umăr la celălalt. Concentrează-te bine, adună-ţi toate gândurile şi întreaga ta persoană în acest semn. Simţi cum te cuprinde în întregime? De ce? Este semnul Universului şi este semnul mântuirii. Pe cruce Domnul nostru Iisus Hristos i-a mântuit pe oameni. El îl sfinţeşte pe om în întregime până la cea din urmă fibră a fiinţei sale. De aceea facem semnul crucii înainte de rugăciune, ca să ne ordoneze şi să ne adune, să ne cuprindă gândurile şi inima şi voinţa în Dumnezeu. După rugăciune, ca să rămână în noi ceea ce ne-a dăruit Dumnezeu, ca să ne apere de primejdii. (Romano Guardini, 8.7)
Laşul ameninţă doar dacă se simte protejat. (Johann Wolfgang von Goethe)
Lăcomia adesea slăbeşte simţământul omeniei şi strică dreapta judecată. (Sfântul Ambrozie al Mediolanului)
Mândria este un cancer al sufletului: distruge posibilitatea iubirii, sau a fericirii sau chiar a bunului simţ. (Clive Stamples Lewis)
Mintea, în opoziţie cu simţurile. 10.8
Mireasma unui pom în floare se face simţită până departe, ca şi balsamul unei fapte bune. (în Upanishade)
Muzica este plăcerea pe care mintea umană o simte din numărare fără să fie conştientă că numără. (Gottfried Wilhelm von Leibniz)
Nebunia este, deseori, logica unei minţi pline de bun simţ, oprimate. (Oliver Wendell Holmes)
Nu există bucurie mai mare ca aceea pe care o simţi atunci când învingi dificultătile. (Samuel Johnson)
Oriunde este iubit Hristos, eu mă simt în mijlocul fraţilor mei. În Hristos, toţi sunt una şi vorbesc aceeaşi limbă. (Sunt cuvintele unui vestit hindus convertit la creştinism, în secolul trecut, pe numele său Sadhu Sundar Singh)
Pesimistul este omul care, dacă simte miros de flori, caută din priviri coşciugul. (H. L. Mencken)
Precum soarele este pentru cele ale simţurilor, aşa este Dumnezeu pentru cele ale sufletului. (Sfântul Grigorie de Nazians)
Simţămintele generoase fac din om o făptură sublimă. (Honoré de Balzac)
Simţurile au ca scop plăcerea. 10.8
Suferinţa îi dă prostului bunul simţ. (Hesiod)
Sufletul este fiinţă înţelegătoare şi raţională având ca putere mintea, ca mişcare – cugetarea, iar ca efect înţelegerea. De aceea tot ce facem se datorează fiecăruia în parte. Fiecare dintre noi este înzestrat cu aceste puteri prin care poate să decidă asupra hotărârilor pe care le ia. Însă el, omul, poate să aleagă bine sau poate să aleagă rău, iar asta depinde tot de sufletul său, mai exact de simţurile sufletului său, deoarece, potrivit spuselor Sfântului Macarie Egipteanul, dacă cele cinci simţuri ale sufletului şi anume inteligenţa, cunoaşterea, discernământul, răbdarea şi mila primesc harul cel de sus şi sfinţirea duhului sunt cu adevărat fecioare înţelepte, iar dacă se mărginesc la firea lor sunt cu adevărat fecioare neînţelepte şi fiice ale acestei lumi. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
Şi a răspuns îngerul Domnului şi a zis: „Doamne Savaot, până când vei întârzia să arăţi milă Ierusalimului şi cetăţilor lui Iuda, pe care le faci să simtă mânia Ta de şaptezeci de ani?” (Zaharia 1.12)
Şi îndată izvorul sângelui ei a încetat şi ea a simţit în trup că s-a vindecat de boală. Şi îndată, cunoscând Iisus în Sine puterea ieşită din El, întorcându-Se către mulţime, a întrebat: Cine s-a atins de Mine? (Marcu 5.29, 30)
Timpul curge din noi ca dintr-un ceasornic cu nisip, dar noi nu simţim fuga asta, mai ales în clipe supreme. (Victor Hugo)
Tribunalul acesta pe care omul îl simte în el este conştiinţa. (Immanuel Kant)
Un arbore mi-e mai drag decât un om, în pădure mă simt fericit – fericit în pădure unde fiecare copac grăieşte prin tine. Doamne ce minunăţie! În păduri, pe dealuri e linişte, linişte spre a Te slăvi! (Ludwig van Beethoven)
Un om nu este mediocru când are bun simţ şi sentimente bune. (Joseph Joubert)
Viziunile sunt percepţii ale unor stări de conştiinţă înalte. (Herbert Harris)
Zâmbim pentru că suntem fericiţi, dar zâmbetul în sine ne face totodată să ne simţim fericiţi.(Michael Lewis)