Sărutarea

Când doi oameni se sărută, lumea trece pe lângă ei, când doi oameni se bat, lumea se strânge în jurul lor. (Christian Hebbe)

De bună credinţă sunt rănile pricinuite de un prieten, iar sărutările celui ce te urăşte sunt viclene. (Solomon 27.6)

Dragostea nu se arată cu sărutarea, ci cu bunăvoinţa. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

Iar vânzătorul le-a dat semn, zicând: Pe care-L voi săruta, Acela este: puneţi mâna pe El. Şi îndată, apropiindu-se de Iisus, a zis: Bucură-Te, Învăţătorule! Şi L-a sărutat. (Matei 26.48, 49)

Îmbrăţişaţi-vă unii pe alţii cu sărutare sfântă. Sfinţii toţi vă îmbrăţişează. (Galateni 13.12)

Mila şi adevărul s-au întâmpinat, dreptatea şi pacea s-au sărutat. (Psalmi 84.11)

Până să ia împrumutul, sărută mâna celui ce-i dă şi pentru banii aproapelui vorbeşte cu glas ademenitor, iar când este vremea să întoarcă tărăgănează, şi se apără cu cuvinte de lene şi învinuieşte vremea. (Ecclesiasticul 29.5, 6)

Sărutare nu Mi-ai dat; ea însă de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele. Cu untdelemn capul Meu nu l-ai uns; ea însă cu mir Mi-a uns picioarele. (Luca 7.45, 46)

Şi vorbind El, iată o mulţime şi cel ce se numea Iuda, unul dintre cei doisprezece, venea în fruntea lor. Şi s-a apropiat de Iisus, ca să-L sărute. Iar Iisus i-a zis: Iuda, cu sărutare vinzi pe Fiul Omului? (Luca 22.47, 48)

Şi, sculându-se, a venit la tatăl său. Şi încă departe fiind el, l-a văzut tatăl său şi i s-a făcut milă şi, alergând, a căzut pe grumazul lui şi l-a sărutat.  (Luca 15.20)

Şi, stând la spate, lângă picioarele Lui, plângând, a început să ude cu lacrimi picioarele Lui, şi cu părul capului ei le ştergea. Şi săruta picioarele Lui şi le ungea cu mir. (Luca 7.38)

Zâmbetele sunt sărutările sufletului. (Minna Thomas Antrim)