Râvna 10.5
Arta nu este o imitaţie a realităţii, ci o descoperire a acesteia. (Ernst Cassirer)
Cauza principală a dezordinii din noi înşine este căutarea realităţii promise de o altă persoană. (Krishnamurti, filosof indian)
Creativitatea înseamnă să vezi ceva ce încă nu există. Trebuie să afli cum s-o transpui în realitate şi astfel să devii un partener cu Dumnezeu. (Michele Shea)
Credinţa este deci o vedere dincolo de vederea fizică, este o vedere a unei realităţi nevăzute, dar promise, făgăduite. Prin credinţă, proorocii au văzut mai dinainte şi au binevestit taina întrupării Fiului lui Dumnezeu. Prin credinţă, ei au prevăzut şi prezis coborârea din slava cerească a Fiului lui Dumnezeu, care devine Fiul Omului prin întruparea Lui smerită din fecioară, răstignirea, moartea, învierea şi înălţarea Lui la ceruri. Aici poate fi citat proorocul Isaia care a prevestit cu aproape 800 de ani înainte că “Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel.” (Patriarhul Daniel, Isaia 7.14)
Da, avem mulţi savanţi şi oameni de ştiinţă, dar atât de ignoranţi în realităţile divine; avem o mulţime de filosofi, dar atât de puţini oameni ai lui Dumnezeu, pentru care Hristos este totul şi care pot să arate semenilor, drumul drept spre mântuire. (Sadhu Sundar Singh, un vestit hindus convertit la creştinism în secolul trecut)
Diferenţa dintre ficţiune şi realitate? Ficţiunea are sens. (Tom Clancy)
Epoca prezentă preferă semnul faţă de lucrul semnificat, copia faţă de original, imaginaţia faţă de realitate, aparenţa faţă de esenţă fiindcă acum numai iluzia este sacră, iar adevărul este laic. (Ludwig Feuerbach)
Frica face lupul să fie mai mare decât în realitate. (Proverb german)
Geniul este abilitatea de a-ţi păstra viziunea neclintită până când devine realitate. (Benjamin Franklin)
Iluzia este un analgezic apărut din diferenţa dintre dorinţă şi realitate. (Herman Wouk)
Imaginaţia creează realitatea. (Richard Wagner)
Lumea e atât de ocupată cu aparenţa, încât prea putin îi pasă de realitate. (Contele Axel Oxenstierna)
Lumea e atât de tare ocupată cu aparenţa, încât prea puţin îi pasă de realitate. Nu te lăsa înşelat de aparenţe, pentru că nu ştii niciodată cine este în faţa ta. Fereşte-te, cât vei trăi, să judeci oamenii după cum arată. (Jean de La Fontaine)
M-am făcut văzătorul unor realitatăţi, ce-mi depăşeau înţelegerea. 12.1
Măreţia omului este reală, atunci când el îşi cunoaşte limitele. Cel care rezistă tendinţelor de mărire, acela este corect situat în existenţă şi stăpân pe însuşirile sale spirituale. Fericit este cel care nu se evaluează pe sine în săvârşirea faptelor sale bune, sau cel care nu se socoteşte pe sine a fi lucrat ceva demn de laudă. Aceasta este adevărata smerenie; orgoliul, în schimb, pretinde recunoaşterea meritelor, a reuşitelor, ca fiind proprii, fără a le atribui ajutorului dat de Dumnezeu. “Sunt smerit, dar vreau să se ştie!”, sună un cuvânt care revendică dobândirea unei virtuţi întotdeauna discrete, niciodată atinsă, atunci când proclami că o deţii. (Blaise Pascal)
Nu există un domeniu al matematicii, oricât de abstract ar fi el, care să nu se dovedească cândva aplicabil la fenomenele lumii reale. (N. I. Lobacevski)
Numai speranţa este reală, iar realitatea este amărăciune şi înşelăciune. (William Makepeace Thackeray)
Orice bărbat, orice femeie sunt conectaţi la energia pe care mulţi o numesc iubire, dar care, în realitate, este materia primă din care a fost construit universul. (Paulo Coelho)
Orice plantăm în subconştientul nostru şi hrănim prin repetiţie şi emoţii va deveni într-o zi realitate.(Earl Nightingale)
Pocăinţa este starea de trecere de la iluzie la realitatea care contează pentru mântuire. Păcatul este întotdeauna o iluzie. Sfinţii Părinţi spun că atunci când demonii ne ispitesc, dau o strălucire deosebită lucrurilor şi persoanelor, le amplifică o valoare pe care nu o au. “În păcat este o căutare infinită a lucrurilor finite”, cum spunea Maurice Rondel. Deci, pocăinţa însemnează revenire la un realism, se văd lucrurile trecătoare în dimensiunea lor de lucruri limitate şi de aceea ne întoarcem spre cele ce nu sunt limitate, nu sunt trecătoare, spre valorile veşnice şi astfel ajungem la bucurie. (Patriarhul Daniel)
Scopul postului – uşurarea inimii, ca să se poată deschide către realităţile spirituale. 10.12
Speranţa este negarea realităţii. (Margaret Weis)
Ştiinţa realului este teologia. (Petre Ţuţea)
Un bărbat care ştie să fie fericit cu o iluzie simplă este nemăsurat mai deştept decât unul care se îndoieşte de realitate. (Alphonse Allais)
Un om, în general, are două motive pentru a face un lucru. Unul care sună bine şi unul real. (John Pierpoint Morgan)
Viaţa este un trandafir la care fiecare petală este o iluzie şi fiecare spin, o realitate. (Alfred de Musset)