Raiul este bucuria comuniunii de iubire a oamenilor cu Dumnezeu şi cu semenii lor, iar iadul este suferinţa neîmplinirii sau durerea vidului spiritual din sufletul omului, pentru că nu a răspuns iubirii milostive a lui Dumnezeu cât timp a trăit pe pământ. (Patriarhul Daniel)
Raiul este plin de canceroşi care n-au cârtit. (Sfântul Cuviosul Paisie de la Neamţ)
Raiul este plin de păcătoşi pocăiţi. (Sfinţii Părinţi)
Raiul este plin de roadele rodirii. (Părintele Dumitru Păduraru)
Raiul înseamnă să fii una cu Dumnezeu. (Confucius)
Raiul sau iadul încep din lumea aceasta în inima omului, potrivit relaţiei omului cu Dumnezeu, izvorul vieţii veşnice, relaţii de credinţă şi iubire sau relaţii de necrediţă şi respingere a lui Dumnezeu. (Dostoievski)
Atunci, luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie. Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit, şi a pus acolo pe omul pe care-l zidise. Şi a făcut Domnul Dumnezeu să răsară din pământ tot soiul de pomi, plăcuţi la vedere şi cu roade bune de mâncat; iar în mijlocul raiului era pomul vieţii şi pomul cunoştinţei binelui şi răului. (Facerea 2.7-9)
Biserica e tinda raiului. (Sfinţii Părinţi)
Cine are urechi să audă ceea ce Duhul zice Bisericilor: Celui ce va birui îi voi da să mănânce din pomul vieţii, care este în raiul lui Dumnezeu. (Apocalipsa 2.7)
Cunosc un om în Hristos, care acum paisprezece ani – fie în trup, nu ştiu; fie în afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie – a fost răpit unul ca acesta până la al treilea cer. Şi-l ştiu pe un astfel de om – fie în trup, fie în afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie – Că a fost răpit în rai şi a auzit cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului să le grăiască. (II Corinteni 12.2-4)
Dacă nu deznădăjduim şi asumăm tot ceea ce ni se întâmplă în credinţă, iadul deznădejdii se transformă în rai de nădejde. (Părintele Alexandru Barna, tâlcuind învăţătura Cuviosului Siluan Atonitul: “Ţine-ţi mintea ta în iad şi nu deznădăjdui.”)
Generozitatea nu înseamă să îmi dai ceva de care tu ai mai puţină nevoie decât mine, ci să îmi dai ceva de care tu ai mai multă nevoie decât mine. (Khalil Gibran)
Harul este ca un rai plin de binecuvântări; şi milostenia în veac rămâne. (Ecclesiasticul 40.19)
Hoţul, până când şi raiul l-a furat. (Sfântul Ioan Gură de Aur, despre tâlharul de pe cruce care s-a pocăit)
Iar femeia a zis către şarpe: „Roade din pomii raiului putem să mâncăm; numai din rodul pomului celui din mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: „Să nu mâncaţi din el, nici să vă atingeţi de el, ca să nu muriţi!” Atunci şarpele a zis către femeie: „Nu, nu veţi muri! Dar Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul„. De aceea femeia, socotind că rodul pomului este bun de mâncat şi plăcut ochilor la vedere şi vrednic de dorit, pentru că dă ştiinţă, a luat din el şi a mâncat şi a dat bărbatului său şi a mâncat şi el. Atunci li s-au deschis ochii la amândoi şi au cunoscut că erau goi, şi au cusut frunze de smochin şi şi-au făcut acoperăminte. (Facerea 3.2-7)
Intrarea în iad este pe gratis, dar intrarea în rai se face cu multă osteneală. (autor necunoscut)
În viaţa aceasta toţi oamenii dăm examene pentru ca în cea veşnică să ne învrednicim de rai. 10.3
Jertfa făcută în dragoste şi credinţă, asemenea rugăciunii, este cea bine primită, aduce ajutorul lui Dumnezeu, ţine la un loc casele, înmulţeşte roadele, apără de primejdie şi ne apropie, o clipă mai devreme, de raiul în care ne-a vrut Dumnezeu. De aceea, atunci când vrem ajutorul lui Dumnezeu, se cuvine să ne străduim şi noi mult mai mult, şi prin efortul nostru, prin mâna noastră întinsă către Dumnezeu, să primim de la El ajutorul cel de Sus. Şi cum putem face acest lucru? Uitându-ne cu atenţie la cei din jur, făcând binele semenilor noştri şi, cu siguranţă, răsplata lui Dumnezeu nu se va lăsa aşteptată. (Profesorul Alexandru Nemoianu)
Mânca-v-ar raiul! (Părintele Ilie Cleopa)
Prefer să fiu în iad cu Dumnezeu decât în rai fără Dumnezeu. (Sfinţii Părinţi)
Prin smerenie dobândim veşnicia raiului. (Sfinţii Părinţi)
Şi a făcut Domnul Dumnezeu să răsară din pământ tot soiul de pomi, plăcuţi la vedere şi cu roade bune de mâncat; iar în mijlocul raiului era pomul vieţii şi pomul cunoştinţei binelui şi răului. Şi din Eden ieşea un râu, care uda raiul, iar de acolo se împărţea în patru braţe. (Facerea 2.9, 10)
Şi Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ţie, astăzi vei fi cu Mine în rai. (Luca 23.43)
Viaţa noastră e scurtă, ca să ajungem mai repede în rai! (Răspunsul unui copil de clasa a 5-a)