Primirea rugăciunii. 8.6
A fost întrebat avva Mios de un ostaş dacă primeşte Dumnezeu pocăinţa. – Spune-mi, iubitule, de ţi se va rupe haina, o lepezi afară? – Nu, ci o cos şi o port. – Deci, dar, dacă îţi este milă de haină, lui Dumnezeu nu-I va fi milă de zidirea Sa?
Atât de mare e înşelăciunea, că primesc cu plăcere în suflete momeala aceea şi nu se gândesc că plăcerea aceasta, ce poate răni, este scurtă şi trecătoare, pe când durerea e continuă iar învinuirea conştiinţei, cumplită. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Ca să înlături mândria, trebuie să te rogi cu lacrimi, să nu dispreţuieşti pe nimeni şi să primeşti necazurile cele fără de voie. (Sfântul Talasie Libianul)
Care om, îndestulat cu hrană îmbelşugată şi trăit într-o necontenită desfătare, a primit vreun har duhovnicesc? (Sfântul Vasile cel Mare)
Căci eu de la Domnul am primit ceea ce v-am dat şi vouă: Că Domnul Iisus, în noaptea în care a fost vândut, a luat pâine, şi, mulţumind, a frânt şi a zis: Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi. Aceasta să faceţi spre pomenirea Mea. Asemenea şi paharul după Cină, zicând: Acest pahar este Legea cea nouă întru sângele Meu. Aceasta să faceţi ori de câte ori veţi bea, spre pomenirea Mea. (I Corinteni 11.23-25)
Cel care a primit de la Dumnezeu darul cuvântului şi al învăţăturii, spre a fi de folos semenilor săi, dar nu se foloseşte de el, pierde darul; şi dimpotrivă, cel ce se sârguieşte să fie de folos semenilor cu darul acesta, capătă şi mai mult dar, după cum celălalt pierde şi ce a primit. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Cel care slujeşte lui Dumnezeu, cu bunăvoinţă va fi primit şi rugăciunea lui până la nori va ajunge. Rugăciunea celui smerit va pătrunde norii şi nu se va mângâia până nu va ajunge acolo. (Ecclesiasticul 35.17, 18)
Cel ce se roagă, nădăjduieşte că va primi cele cerute. 11.21
Cele două cuvinte “informaţie” şi “comunicare” sunt adesea folosite ca având acelaşi înţeles, deşi ele semnifică lucruri total diferite. Informaţia o primeşti, în timp ce comunicarea o dai. (Sydney J. Harris)
Cele ce ţi se întâmplă să le primeşti ca bune, ştiind că nimic nu se face fără Dumnezeu. (Din “Învăţăturile celor 12 Apostoli”)
Cele rele îşi primesc puterea una de alta; de asemenea şi cele bune cresc una prin alta şi pe cel părtaş de ele îl mână şi mai mult înainte. (Sfântul Marcu Ascetul)
Cereţi şi nu primiţi, pentru că cereţi rău, ca voi să risipiţi în plăceri. Preadesfrânaţilor! Nu ştiţi, oare, că prietenia lumii este duşmănie faţă de Dumnezeu? Cine deci va voi să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş lui Dumnezeu. (Iacob 4.3, 4)
Copilul învaţă fără strădanie prin simpla imitaţie, ca şi cum ar primi învăţătura prin porii pielii. (Samuel Smiles)
Credinţa e începutul care duce la înţelegere şi deschide mintea spre primirea luminii dumnezeieşti. (Sfântul Chiril al Alexandriei)
Dacă am primit de la Dumnezeu cele bune, nu vom primi oare şi pe cele rele? 5.18
Dacă dorim să facem ceva pentru sufletul nostru, trebuie să primim jugul Mântuitorului. (Părintele Dumitru Păduraru)
Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ţi aminte că ai primit cele bune ale tale în viaţa ta, şi Lazăr, asemenea, pe cele rele; iar acum aici el se mângâie, iar tu te chinuieşti. Şi peste toate acestea, între noi şi voi s-a întărit prăpastie mare, ca cei care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi. (Luca 16.25, 26)
Dăruirea şi primirea reprezintă aspecte diferite ale fluxului de energie care curge prin univers. (Rabindranath Tagore)
De foarte mare trebuinţă ne este încrederea în Hristos, care ne dăruieşte nădejdea, apoi rugăciunea şi din rugăciune încredinţarea de ajutorul dumnezeiesc. Toate acestea rezultă din cuvintele: Toate câte veţi cere, rugându-vă cu credinţă, veţi primi. ….. (Sfântul Isihie)
De ai primit a fi creştin, sârguieşte-te să te faci asemenea cu Dumnezeu, îmbracă-te în Hristos. (Sfântul Vasile cel Marte)
Dintre dracii care care se împotrivesc lucrării noastre, cei dintâi, care se ridică la luptă, sunt cei încredinţaţi cu poftele lăcomiei pântecelui. Toţi ceilalţi vin după aceştia să ia în primire pe cei răniţi de ei. Căci este cu neputinţă să cadă cineva în mâinile duhului curviei, dacă n-a fost doborât întâi de lăcomia pântecelui. (Evagrie Ponticul)
Dispreţuirea binelui este acelaşi lucru cu primirea răului. (Cuviosul Clement Alexandrinul)
Divinitatea nu glumeşte! Universul nu a fost creat în glumă, ci cu mare seriozitate de către o Putere care este fără măsură de tainică, sfântă şi primitoare. (Anni Dillard)
Două categorii de oameni se vor mântui: cei care păcătuiesc şi sunt suficient de puternici încât să se căiască şi cei care sunt prea slabi să se căiască cu adevărat, dar sunt pregătiţi cu răbdare, smerenie şi recunoştinţă să îndure toată povara consecinţelor păcatelor lor. În smerenia lor, Dumnezeu îi va primi şi pe aceştia. (Părintele Ambrozie de la Optina, unul dintre ultimii stareţi ruşi de dinainte de venirea comunismului)
Dragostea îi vindecă pe oameni, atât pe cei care o dăruiesc, cât şi pe cei care o primesc. (Psihiatrul american, doctorul Karl Manninger)
Dumnezeu ne trimite darurile cu o bucurie mai mare decât cea cu care le primim noi. (Sfântul Grigorie de Nazians)
Dumnezeu şi conştiinţa ştiu cele ascunse ale fiecăruia, deci prin aceasta să primim îndreptarea. (Sfântul Marcu Ascetul)
E cu neputinţă şi nevrednica slavă să o primeşti, şi de cea veşnică să te învredniceşti.(Sfântul Nil Sinaitul)
Hristos era pomul vieţii. L-am pierdut prin neascultare şi-L primim prin ascultare şi pocăinţă, prin Sfânta Euharistie. (Sfântul Simeon Noul Teolog)
Ispitele le vom primi pentru tămăduirea omului dinlăuntru. 10.7
În vreme de necaz, ia seama la momeala plăcerii, căci întrucât alină necazul e bine primită. (Sfântul Marcu Ascetul)
Însă el, omul, poate să aleagă bine sau poate să aleagă rău, iar asta depinde tot de sufletul său, mai exact de simţurile sufletului său, deoarece, potrivit spuselor Sfântului Macarie Egipteanul, dacă cele cinci simţuri ale sufletului şi anume inteligenţa, cunoaşterea, discernământul, răbdarea şi mila primesc harul cel de sus şi sfinţirea duhului sunt cu adevărat fecioare înţelepte, iar dacă se mărginesc la firea lor sunt cu adevărat fecioare neînţelepte şi fiice ale acestei lumi. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
Înţelepciunea crucii în schimb înseamnă să primeşti zidirea pe care ţi-o dă duhul şi să fii conştient că prin acea iubire se intră în logica pascală, deoarece acela care iubeşte, suferă. Cine se expune iubirii şi în iubire îşi scrie istoria propriei existenţe, intră inevitabil în cruce. Înţelepciunea crucii e logica răsturnată a lumii. … (Teologul catolic Marko Rupnik)
Mândria încearcă să-şi închipuie o lume şi să trăiască în ea. Smerenia primeşte lumea aşa cum a zidit-o Dumnezeu. (Arhimandritul Sofronie Saharov)
Mândria nu dă prilej decât la ceartă, înţelepciunea se află numai la cei ce primesc sfaturi. (Solomon 13.10)
Mulţi primesc sfaturi, dar numai cei înţelepţi profită de ele. (Proverb englezesc)
Ne temem de moarte pentru că nu am primit jertfa lui Hristos. 11.13
Nu primeşte Dumnezeu rugăciunea celui care are părere de rău asupra fratelui. 2.9
Omul este o făptură care a primit poruncă să devină Dumnezeu. (Sfântul Grigorie de Nazians)
Orice dar primit de la Dumnezeu se schimbă în rău, atunci când căutăm prin el, nu pe Dumnezeu, ci slava noastră. (Sfântul Tihon din Zadonsk)
Pentru a ne dovedi faptul că noi trebuie să primim cu mai multă plăcere îndrumările decât să răspundem în grabă, Creatorul ne-a dat două urechi şi numai o singură limbă. (Plutarh)
Primirea rugăciunii 8.6
Rugăciunea, mâna întinsă pentru primirea darurilor lui Dumnezeu. 4.3
Se spune că intelectul este dat omului ca să cunoască adevărul, intelectul e dat omului, după părerea mea, nu ca să cunoască adevărul, ci să primească adevărul. (Petre Ţuţea)
Şi fiind pedepsiţi cu puţin, mare răsplată vor primi, căci Dumnezeu i-a pus la încercare şi i-a găsit vrednici de El. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 3.5)
Trebuie să-L primim pe Dumnezeu aşa cum este El, iar neputinţa mea de a mă ridica la El, să nu-mi permită nicicând să vorbesc altfel despre Dumnezeu, de cum a făcut-o El. Neputinţa de a mă ridica la Dumnezeu, să nu-mi permită să-L cobor pe Dumnezeu. Ce altceva este secularizarea, dacă nu neputinţa de a-L înţelege pe Dumnezeu şi pogorârea lui Dumnezeu între noi? … Trebuie să iubesc sublimul, şi nu secularizarea, nu umanizarea omului de dragul meu, al celui slab, care nu pot să mă ridic la Dumnezeu. Să-L primim pe Dumnezeu aşa cum este El, şi chiar şi atunci când loveşte parcă în ceea ce iubim noi cu iubirea aceasta trecătoare. ….. (Episcopul vicar patriarhal Sebastian Ilfoveanu, vezi Dumnezeu)
Un surâs nu costă nimic, dar produce mult / El îi îmbogăţeşte pe cei ce-l primesc / Fără a-i sărăci pe cei care îl dăruiesc / El nu durează decât o clipă / Dar uneori amintirea lui e eternă / Nimeni nu e atât de bogat încât să nu se lipsească de el / Dar nici atât de sărac încât să nu-l merite / El crează fericirea în cămin, / El e semnul sublim al prieteniei. / Un surâs dă odihnă celui celui obosit, / Dă curaj celor deznădăjduiţi / Nu poate fi cumpărat, împrumutat sau furat / Pentru că e ceva care nu are valoare / Decât în momentul când este dăruit. / Şi dacă vreodată întâlniţi o persoană / Care nu mai ştie cum cum să aibă un surâs / Fiţi generos, dăruiţi-l pe al vostru, / Căci nimeni nu are atâta nevoie de un surâs / Precum acela care nu-l poate da altora. (Mahatma Gandhi, poezia Surâsul)
Viaţa e un dar al lui Dumnezeu dat nouă, oamenilor, pentru a ne curăţi sufletele de păcat şi a ne pregăti, prin Hristos, spre a primi viaţa veşnică. (Valeriu Gafencu)
Viaţa este plină de şanse, iar tu nu primeşti niciuna. (Charlie Brow)