Podoaba

Podoaba de preţ a femeii e să tacă. (Sofocle)

Podoaba minţii este mai de preţ decât frumusetea trupului. (Esop)

Podoaba vieţii este talentul, cununa talentului – caracterul. (Simion Mehedinţi)

Podoaba voastră să nu fie cea din afară: împletirea părului, podoabele de aur şi îmbrăcarea hainelor scumpe,ci să fie omul cel tainic al inimii, întru nestricăcioasa podoabă a duhului blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu. (I Petru 3.3, 4)       

Căci Domnul zisese lui Moise: „Spune fiilor lui Israel: Voi sunteţi popor îndărătnic. De voi merge Eu în mijlocul vostru, într-o clipeală vă voi pierde. Dezbrăcaţi acum de pe voi hainele voastre cele frumoase şi podoabele voastre şi voi vedea ce voi face cu voi„. Atunci fiii lui Israel au dezbrăcatde pe ei podoabele lor şi hainele cele frumoase când au plecat de la Muntele Horeb. (Ieşirea 33.5, 6)

Când lua el haina măririi şi se îmbrăca în toată podoaba, când se suia el la altarul cel sfânt, se umplea de slavă sfântul locaş, iar când primea părţile din mâinile preoţilor şi el stătea lângă focul de pe altar, împrejurul lui fiind cununa fraţilor; el părea atunci ca odrasla cedrului în Liban, şi ei îl înconjurau pe el ca stâlpările de finic. (Ecclesiasticul 50.12-14)

Cea mai scumpă podoabă a capului este coroana caracterului frumos. (Valeria Mahok)

Domnul a împărăţit, întru podoabă S-a îmbrăcat; îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere şi S-a încins, pentru că a întărit lumea care nu se va clinti. Gata este scaunul Tău de atunci, din veac eşti Tu. (Psalmi 92.1-3)

Faima celor tineri este puterea lor şi podoaba celor bătrâni părul lor cărunt. (Solomon 20.29)

Fiul meu, să nu se depărteze acestea dinaintea ochilor tăi; păstrează înţelepciunea şi buna chibzuială, căci ele sunt viaţa sufletului tău şi podoabă pentru gâtul tău. Atunci tu vei merge fără teamă pe calea ta şi piciorul tău nu se va poticni. De te culci, nu-ţi va fi teamă, iar de adormi, somnul tău va fi dulce. (Solomon 3.21-24)

Inel de aur şi podoabe de aur de mult preţ este povăţuitorul înţelept la urechea ascultătoare. (Solomon 25.12)

Inima aşezată pe cugetul înţelegerii este ca podoaba cea făcută pe peretele neted. (Ecclesiasticul 22.18)

Nu este părticică din corpul omenesc care să nu îndeplinească o trebuinţă sau care să nu constituie o podoabă. (Minucius Felix, scriitor bisericesc din secolul al doilea

Vreau deci ca bărbaţii să se roage în tot locul, ridicând mâini sfinte, fără de mânie şi fără şovăire. Asemenea şi femeile, în îmbrăcăminte cuviincioasă, făcându-şi lor podoabă din sfială şi din cuminţenie, nu din păr împletit şi din aur, sau din mărgăritare, sau din veşminte de mult preţ; ci, din fapte bune, precum se cuvine unor femei temătoare de Dumnezeu. (I Timotei 2.8-10)