Patericul 4.2, 6.14, 7.1, 7.10, 8.10, 8.11, 8.15, 10.9, 10.10, 10.11, 10.18, 11.5, 12.4
Patericul ne învaţă cuvântul. 11.2
(Selecţuni dintr-o casetă audio de 45 de minute intitulată PATERICUL.)
A întrebat un frate pe Avva Pimen: De voi vedea greşala fratelui meu, bine este să o acopăr? Şi i-a răspuns lui bătrânul: În orice ceas vom acoperi greşala fratelui nostru şi Dumnezeu o acoperă pe a noastră, şi în orice ceas o arătăm pe a fratelui şi Dumnezeu o arată pe a noastră.
A întrebat un frate pe Avva Pimen: Mai bine este a vorbi sau a tăcea? I-a răspuns lui bătrânul: Cel ce vorbeşte pentru Dumnezeu, bine face; şi cel ce tace pentru Dumnezeu, tot bine face.
Dă-mi, Doamne, răbdare în războaie! (Patericul)
Răutatea şi de la Dumnezeu pe oameni i-a îndepărtat şi pe unii de alţii ne-a dezbinat. De aceea, cu toată osârdia să căutăm fapta cea bună, care şi la Dumnezeu ne aduce şi pe unii cu alţii ne uneşte. (Avva Isidor)
Un frate a venit în chilie la Avva Pimen, zicându-i: Multe gânduri am şi mi-e teamă de ele. Bătrânul a scos pe frate afară şi i-a spus: Întinde-ţi mâinile şi opreşte vânturile, poţi? – Nu. – Dar te laşi dus de ele? – Nu. – La fel nici gândurile nu le poţi opri. Altceva este însă să le stai împotrivă.
Un frate i-a cerut sfat lui Avva Visarion. Ce să fac? Şi i-a răspuns lui bătrânul: Taci, şi nu te număra pe tine cu ceilalţi!
Zis-a Amma: Bine este a nu te mânia. De ce urăşti pe omul care te-a mâhnit? Nu el ţi-a făcut nedreptate, ci diavolul. Urăşte boala, nu pe cel bolnav.
Zis-a Avva Antonie: Eu nu mă mai tem de Dumnezeu, ci Îl iubesc pe El, căci dragostea scoate afară frica.
Zis-a Avva Antonie: Va veni vremea când oamenii vor înnebuni, şi când vor vedea pe cineva că nu înnebuneşte se vor ridica asupra lui zicând: El este nebun pentru că nu este asemenea nouă.
Zis-a Avva Arsenie: Cel ce nu se plânge pe sine aici, acolo se va plânge veşnic.
Zis-a Avva Arsenie: Odihneşte pe părintele tău, ca după ce va merge către Domnul, să se roage pentru tine şi ţie bine îţi va fi.
Zis-a Avva Grigorie: De la creştin aceste trei lucruri le cere Dumnezeu: credinţa de la suflet, adevărul de la limbă şi curăţenia de la trup.
Zis-a Avva Ilie: Ce poate păcatul unde este pocăinţă şi ce foloseşte dragostea unde este mândrie?
Zis-a Avva Ilie: De nu va căuta mintea cu trupul, în zadar este osteneala, căci de iubeşte cineva necazul, mai pe urmă i se face lui spre bucurie şi odihnă.
Zis-a Avva Iosif: Nu poţi să te faci călugar dacă nu te vei face ca focul, arzând tot.
Zis-a Avva Isidor: Mulţi oameni poftesc fapta cea bună, dar pe calea ce duce spre dânsa pregetă să meargă.
Zis-a Avva Isidor: Viaţa fără cuvânt mai mult foloseşte decât cuvântul fără viaţă. Căci viaţa chiar şi în tăcere foloseşte. Cuvântul chiar şi strigând supără. Dar dacă şi cuvântul şi viaţa se vor întâlni, fac o icoană a toată înţelepciunea.
Zis-a Avva Macarie: Prin cuvânt rău şi pe cei buni îi faci răi, iar prin cuvânt bun şi pe cei răi îi faci buni.
Zis-a Avva Moise: De nu se va uni fapta cu rugăciunea, în zadar se osteneşte omul, iar puţină vreme este osteneala şi de-a pururea odihna, cu darul lui Dumnezeu Cuvântul. Amin!
Zis-a Avva Petru: Nu se cade să ne înălţăm când Domnul va face ceva prin noi, ci mai degrabă să mulţumim că ne-am învrednicit să fim chemaţi de Dumnezeu.
Zis-a Avva Pimen: Învaţă-ţi gura să vorbească cele ale inimii!
Zis-a Avva Pimen: Mai mare dragoste nu este cu putinţă să afle cineva decât să-şi pună sufletul pentru aproapele său. De va auzi un cuvânt rău de mâhnire, dar nu-l va zice, sau de i se va face nedreptate şi va suferi, dar nu va răsplăti, unul ca acesta îşi pune sufletul pentru aproapele.
Zis-a Avva Sisoe: Orice fel de ispită va veni omului, să zică: Pentru păcatele mele s-a întâmplat aceasta.Iar dacă vreun lucru bun se va întâmpla lui, să zică: Din mila lui Dumnezeu este aceasta.
Zis-a Avva Teodor: Mulţi din vremea aceasta au ales odihna, înainte de a le-o da lor Dumnezeu.
Zis-a Avva Teodor: Lucrul mâinilor îl avem sub lucrul sufletului, dar acum s-a făcut lucrul sufletului sub lucrul mâinilor.
Zis-a Avva Xantie: Tâlharul pe cruce era şi cu un cuvânt s-a îndreptat, iar Iuda apostol împreună era numărat şi într-o noapte a pierdut toată osteneala, coborându-se din cer în iad. Drept aceea, nimeni făcând bine să nu se fălească, fiindcă toţi cei ce au nădăjduit în sineşi au căzut.
Zis-a o bătrână: În orice loc vei merge, nu te număra pe tine şi vei fi odihnindu-te.
Zis-a un bătrân: Fiilor, bine e să-l saturi pe cel sărac şi flămând, şi aşa să posteşti!
Zis-a un bătrân: În vremea când îţi faci rugăciunea, înantea lui Dumnezeu stai şi cu însuşi Dumnezeu vorbeşti.
Zis-a un bătrân: Sufletul sporeşte în priveghere, în rugăciune, în post şi în tăcere liniştită; şi mai ales de toate în smerenie, căci aceasta este sporirea cea adevărată a sufletului, ca în tot ceasul să fii smerit, şi tuturor plecat, zicând în sine că tot omul este mai vrednic şi mai bun decât tine. Fără smerenie nu e nicio nădejde în mântuire.
Zis-a un bătrân: Toate cele peste măsură sunt de la draci.
Zis-a un bătrân: Tu, fiule, citeşte vieţile şi vorbele sfinţilor şi prea-cuvioşilor părinţi, şi ele îţi vor lumina sufletul.