Ortodoxia nu este o religie, ci un mod de viaţă. 5.8
Pacea 11.4
Agresivitatea este întotdeauna o consecinţă a frustrării. (John Dollard)
Aurul şi argintul fals sunt pagube pe care le poţi îndura şi un bărbat priceput uşor descoperă falsul. Dar dacă gândul mincinos al unui prieten stă ascuns în pieptul său şi dacă are viclenie în inima sa, acela e cel mai fals dintre muritorii făcuţi de Dumnezeu, iar dintre toate falsurile, acesta este cel mai greu de cunoscut. (Poetul Teognist, citat de Cuviosul Clement Alexandrinul)
Când mândria şi îngâmfarea merg înainte, ruşinea şi paguba le urmează de aproape. (Ludovic al XI-lea)
Chibzuiala omului silitor duce numai la câştig, iar cel ce se zoreşte ajunge la pagubă. (Solomon 21.5)
Cine nu are cumpătare, are pagubă în buzunare. (Betty Marcovici)
Dacă există în lume o forţă, care poate să depăşească frica pe deplin, să nimicească orice pericol, să rămână nepăsătoare la orice pagubă până pe patul de moarte, această forţă este iubirea. (Poetul bengalez Rabindranath Tagore)
Dar cele ce îmi erau mie câştig, acestea le-am socotit pentru Hristos pagubă. (Filipeni 3.7)
Este mult mai bine să dojeneşti decât, tăcând, să fierbi de mânie, şi cel care se mărturiseşte va fi apărat de pagubă. (Ecclesiasticul 202.1, 2)
Ia aminte, dar, ca nu cumva din pricina unei mici plăceri, ce ţi-o dau bucatele, să suferi paguba de a nu fi înscris de înger, fugind dinaintea celui care înrolează ostaşi. Este mai mică primejdia când un soldat aruncă pavăza şi fuge, decât atunci când un creştin aruncă postul, arma cea tare şi puternică. (Sfântul Vasile cel Mare)
Negreşit, şi aceasta este o scădere pentru voi, că aveţi judecăţi unii cu alţii. Pentru ce nu suferiţi mai bine strâmbătatea? Pentru ce nu răbdaţi mai bine paguba? Ci voi înşivă faceţi strâmbătate şi aduceţi pagubă, şi aceasta, fraţilor! (I Corinteni 6.7, 8)
Nu lua seama la nimeni când este vorba de paguba sufletului tău şi să nu te ruşinezi pentru pierderea ta. (Ecclesiasticul 4.24)
Să nu amânăm niciodată săvârşirea faptelor bune, ca să nu fim întâmpinaţi cu întrebarea Sfântului Ambrozie al Milanului: “De ce amâi pentru ziua de mâine?”, şi apoi cu mustrarea lui: “Poţi să lucrezi şi azi, fiindcă s-ar putea s-o pierzi pe cea de azi, şi pe cea de mâine să n-o mai apuci. Nici pierderea unei singure ore nu înseamnă o pagubă mică. Chiar şi o singură oră este o parte din viaţă”. (Părintele Narcis Stupcanu, la emisiunea “Cuvântul care zideşte”)
Zicându-le: Bărbaţilor, văd că plutirea va să fie cu necaz şi cu multă pagubă, nu numai pentru încărcătură şi pentru corabie, ci şi pentru sufletele noastre. Iar sutaşul se încredea mai mult în cârmaci şi în stăpânul corabiei decât în cele spuse de Pavel. (Faptele Apostolilor 27.10, 11)