Nimeni din cei care nu şi-au şters aici pe pământ păcatele, nu poate scăpa dincolo de pedeapsă; ci după cum cei din închisori sunt duşi cu lanţurile lor la tribunal, tot aşa toate sufletele, când pleacă de aici, sunt duse la înfricoşătorul scaun de judecată, având în jurul lor fel de fel de lanţuri de păcate. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Nimeni din cei ce vin la biserică să nu târască cu el grijile lumeşti, pentru ca atunci când se întoarce acasă ia cu el răsplata vrednică de ostenelile sale. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Nimeni nu ajunge la înţelepciune din întâmplare. (Seneca)
Nimeni nu poate ajunge la desăvârşirea supremă. 11.17
Nimeni nu ajunge la Dumnezeu decât ridicându-se prin jertfă. (Sfântul Chiril al Ierusalimului)
Nimeni nu dispreţuieşte un hoţ pentru că a furat ca să-şi astâmpere foamea; dar când a fost prins, el dă înapoi înşeptit, întoarce tot ceea ce are în casa lui. (Solomon 6.30, 31)
Nimeni nu poate predica creştinismul, înainte de a deveni asemenea lui Hristos. Când voi, europenii, veţi fi astfel, nu veţi mai propovădui creştinismul, ci dragostea lui Dumnezeu, pe care ne-o descoperă Hristos. (Mahatma Ganhi)
Nimeni însă nu poate să scape de la moarte, nici să plătească lui Dumnezeu preţ de răscumpărare, că răscumpărarea sufletului e prea scumpă şi niciodată nu se va putea face, ca să rămână cineva pe totdeauna viu şi să nu vadă niciodată moartea. (Psalmi 48.7-9)
Nimeni nu este destul de inteligent ca să-l poată convinge pe un prost că e prost. (Jean de La Fontaine)
Nimeni nu este judecat pe drept cât trăieşte. Abia după moarte este pomenit sau dat uitării. (Regina Maria a României)
Nimeni nu îşi dă seama că unii oameni irosesc multă energie abia ca să fie normali. (Albert Camus)
Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipi şi pe celălalt îl va dispreţui; nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona. (Matei 6.24)
Nimeni să nu dispreţuiască tinereţile tale, ci fă-te pildă credincioşilor cu cuvântul, cu purtarea, cu dragostea, cu duhul, cu credinţa, cu curăţia. (I Timotei 4.12)
Nimeni să nu se ruşineze de cruce, simbolul sfânt al mântuirii noastre, capul bunătăţilor pentru care trăim şi pentru care suntem. Ca pe o cunună, aşa să purtăm crucea lui Hristos. Prin cruce se săvârşesc toate cele ale noastre. Dacă trebuie să te naşti din nou, crucea este alături. Dacă trebuie să te hrăneşti cu hrana cea tainică, dacă trebuie să te hirotoneşti, dacă trebuie să faci orice, pretutindeni este alături de noi crucea, semnul biruinţei. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Acest fel de haină trebuie călugărul să poarte, încât să o pună afară de chilie trei zile şi nimeni să nu i-o ia. (Avva Pambo)
Ca să înlături mândria, trebuie să te rogi cu lacrimi, să nu dispreţuieşti pe nimeni şi să primeşti necazurile cele fără de voie. (Sfântul Talasie Libianul)
Calea lui Hristos este Crucea de fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodată la cer prin comoditate. (Sfântul Isaac Sirul)
Calitate înseamnă să munceşti bine când nimeni nu te supraveghează. (Henry Ford)
Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. Iar de ziua şi de ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. (Matei 24.35, 36)
Dacă toată bogăţia unui om se află în mintea sa, nimeni nu va putea să i-o fure. (Benjamin Franklin)
Darul cu care fiecare a fost înzestrat să-l aibă de la Dumnezeu, să-l înmulţească spre facerea de bine, aducând folos multora, căci nimeni nu este neîmpărtăşit de bunătatea lui Dumnezeu. (Sfântul Vasile cel Mare)
E trist când lumea te bârfeşte, dar când nu te bârfeşte nimeni e groaznic! (Oscar Wilde)
Fără de filosofie şi fără de raţiunea cea dreaptă, nimeni nu poate dobândi înţelepciunea. (Sfântul Justin Martirul şi Filosoful)
Fiecare îşi învinovăţeşte memoria: nimeni, judecata. (François de La Rochefoucauld)
Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine. (Ioan 14.6)
În Biblie sunt scrise multe, dar nimeni nu le ia în serios. (Harriet Beecher Stowe)
Învăţătorule bun, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică? De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun decât unul Dumnezeu. (Marcu 10.17, 18)
Lepădarea de sine este cuvânt unic. Până la Hristos nu l-a rostit nimeni. (Sfinţii Părinţi)
Mai înainte de sfârşit pe nimeni să nu-l socoteşti fericit, că în fiii săi se va cunoaşte omul. (Ecclesiasticul 11.30)
Nu cunosc pe nimeni care să se fi mântuit singur. (Sfântul Vasile cel Mare)
Nu lua seama la nimeni când este vorba de paguba sufletului tău şi să nu te ruşinezi pentru pierderea ta. (Ecclesiasticul 4.24)
Nu te certa cu nimeni fără pricină, de vreme ce nu ţi-a făcut nici un rău. (Solomon 3.30)
Omul mândru nu atrage pe nimeni. Şi dacă atrage pe cineva, acela se va îndepărta repede! Legătura duhovnicească este indisolubilă numai atunci când există suflet de copil, nevinovăţie şi sfinţenie. (Părintele Amfilohie Makris din Patmos)
Poate că cea mai mare lecţie a istoriei este că nimeni n-a învăţat lecţiile istoriei. (Aldous Huxley)
Să îndurăm suferinţele, căci nimeni nu se încununează dacă n-a fost rănit în luptă şi n-a fost acoperit de praf. (Sfântul Vasile cel Mare)
Să nu fericeşti pe nimeni înainte de sfârşit, dar nici să nu te deznădăjduieşti de mântuirea nimănui. (Sfântul Efrem Sirul)
Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. (Psalmi 142.2)
Sărăcia nu-i răpeşte nimănui nobleţea, însă bogăţia da. (Boccaccio)
Şansa bate de mai multe ori la uşă, dar de cele mai multe ori nu este nimeni acasă. (William Rogers)
Şi dacă vreodată întâlniţi o persoană / Care nu mai ştie cum cum să aibă un surâs / Fiţi generos, dăruiţi-l pe al vostru, / Căci nimeni nu are atâta nevoie de un surâs / Precum acela care nu-l poate da altora. (Mahatma Gandhi, poezia Surâsul)
Şi ridicându-Se Iisus şi nevăzând pe nimeni decât pe femeie, i-a zis: Femeie, unde sunt pârâşii tăi? Nu te-a osândit nici unul? Iar ea a zis: Nici unul, Doamne. Şi Iisus i-a zis: Nu te osândesc nici Eu. Mergi; de acum să nu mai păcătuieşti. (Ioan 8.10, 11)
Toată lumea se plânge că nu are memorie, dar nimeni nu se vaită că nu are logică. (François de La Rochefoucauld)
Zis-a Avva Xantie: Tâlharul pe cruce era şi cu un cuvânt s-a îndreptat, iar Iuda apostol împreună era numărat şi într-o noapte a pierdut toată osteneala, coborându-se din cer în iad. Drept aceea, nimeni făcând bine să nu se fălească, fiindcă toţi cei ce au nădăjduit în sineşi au căzut.