Mintea 4.5, 4.10, 4.14, 7.3, 7.7, 10.5, 10.12
Mintea are aceeaşi putere ca şi mâinile, nu îndeajuns cât să cuprindă lumea, dar îndeajuns cât să o schimbe. (Colin Wilson)
Mintea are şi un organ de care se foloseşte, creierul. 2.1
Mintea bine aşezată nu şovăie în hotărâre. (Publilius Syrus)
Mintea devine oarbă prin aceste trei patimi: prin iubirea de argint, prin slava deşartă şi prin plăcere. (Sfântul Marcu Ascetul)
Mintea este ca o moară, macină ce-i dai să macine. 2.11
Mintea este ca o moară, ce bagi pe moară aceea macină (gânduri bune sau gânduri rele). 4.2
Mintea este o formă de energie a inimii care lucrează cu creierul. (Sfântul Ioan Casian)
Mintea este tronul dumnezeirii. (Sfântul Macarie Egipteanul)
Mintea intuitivă este un dar de la Dumnezeu, iar mintea raţională este servitorul fidel al acesteia. Noi am creat o societate care onorează servitorul şi a uitat darul. (Albert Einstein)
Mintea la Dumnezeu 12.5
Mintea lipsită de ocupaţie este rugina sufletului. (Samuel Smiles)
Mintea nepătimitoare este aceea care stăpâneşte patimile sale. 12.5
Mintea nerătăcită 4.6
Mintea omului nu poate fi controlată decât prin propriile forţe, cum ar fi raţiunea. (George Washington Carver)
Mintea omului, fiind creată după chipul lui Dumnezeu, este lumină, deci are în ea lumină. (Sfântul Grigorie Palama 2.7)
Mintea reprezintă gândurile sau mentalul. 2.3
Mintea robită se curăţă desăvârşit prin cugetarea duhovnicească. (Casiodor, scriitor bisericesc)
Mintea ta proprie este o încăpere sacră în care nu poate intra nimic decât cu permisiunea ta. (David Mamet)
Mintea trebuie să devină în noi tron al lui Dumnezeu. 2.13
Mintea umană este resursa noastră fundamentală. (John F. Kennedy)
Mintea, în opoziţie cu simţurile. 10.8
Mintea, o parte a inimii spirituale (ochiul inimii spirituale). 2.1
A privi cu mintea la Dumnezeu. 6.14
Adâncirea minţii în Dumnezeu. 1.6
Adunarea minţii. 1.1, 2.3
Adunarea minţii în ea însăşi. 2.1
Am fost înzestraţi cu puterea de judecată a minţii ca să cunoaştem adevărul, iar adevărul întreg se cuprinde numai în Dumnezeu. (Sfântul Vasile cel Mare)
Arta este contemplare. Este plăcerea minţii care caută în natură şi descrie spiritul de care Natura însăşi este animată. (Auguste Rodin)
Bătălia cu zgomotele parazitare. 7.3
Belşugul mâncărurilor opreşte ascuţimea minţii. (Proverb)
Beţia e în stare să anihileze simţurile şi să întunece mintea. (Sfantul Ioan Gură de Aur)
Beţia este demon de bunăvoie, băgat în suflete de către plăcere. Beţia este mama păcatului şi vrăjmaşa virtuţii. Face fricos pe cel viteaz, desfrânat pe cel înfrânat, nu ştie de dreptate şi ucide chibzuinţa. După cum apa stinge focul, aşa şi vinul, nemăsurat, întunecă mintea. (Sfântul Vasile cel Mare)
Buzele celor fără minte vorbesc mereu de alţii; iar cuvintele celor înţelepţi se vor cumpăni. (Ecclesiasticul 21.27)
Ca să înţelegi că eşti prost trebuie totuşi să-ţi meargă mintea. (Georges Brassens)
Ca să porţi coroana de om trebuie să ai trei etaje: minte, obraz şi inimă. (Liubiţa Raichici)
Ca să-L cunoşti cu adevărat pe Dumnezeu, trebuie să ieşi din mintea ta. (Neale Donald Walsch)
Care este cel mai mare duşman al omului, dacă nu propria sa minte? (Buddha)
Căderea în propria lumină a minţii este foarte periculoasă. 2.7
Căderea în propria lumină a minţii/
Această amăgire, căderea în propria lumină a minţii, l-a doborât chiar şi pe Lucifer, prinţul luminii. 2.7
Câtă vreme nu suntem curăţiţi şi noi de Duhul Sfânt, intenţia constă în a nu recunoaşte ca fiind corecte nicio senzaţie, niciun simţământ al inimii, decât doar sentimentul de căinţă, a întristării mântuitoare pentru păcat, amestecate cu nădejdea milostivirii lui Dumnezeu. (Sfântul Ignatie Briancianinov 2.7)
Cel care se roagă poate întâlni în experienţa sa două tipuri de lumină: lumina propriei sale minţi şi lumina imaterială a lui Dumnezeu. 2.7
Ia seama ca lumina din tine să nu fie întuneric. 2.7, Luca 11.35
La rugăciune nu trebuie să iei seama la senzaţiile luminoase. (Părintele Sofian Boghiu 2.7)
Cămara minţii şi a inimii. 7.3
Când cel batjocoritor e pedepsit, cel fără minte se înţelepţeşte şi când cel înţelept este dojenit, el câştigă în ştiinţă. (Solomon 21.11)
Când se va elibera mintea, se va înlătura tot ce e la mijloc între ea şi Dumnezeu. (Sfântul Isaia Pustnicul)
Când se va slobozi mintea de toată nădejdea din lumea văzută, să ştii că a murit în tine păcatul. (Sfântul Isaia Pustnicul)
Cât de des luăm drept convingere o iluzie a simţurilor sau o eroare a minţii. (Mihail I. Lermontov)
Cea mai lungă cale este calea de la minte la inimă. (Părintele Arsenie Boca)
Cel care îşi bate capul cu înţelepciunea îndeplineşte desăvârşirea minţii şi cel care îşi pierde somnul pentru ea va fi în curând fără de grijă. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 6.15)
Cine nu luptă cu gândurile, nu luptă cu satana. 5.11
Cine îşi face rânduială în minte, îşi face rânduială în viaţă. 2.11
Coborârea minţii în inimă 2.1, 3.1, 10.15, 2.3
Coborârea (adâncirea ) minţii în inimă 1.9
Credinţa e începutul care duce la înţelegere şi deschide mintea spre primirea luminii dumnezeieşti. (Sfântul Chiril al Alexandriei)
Cu cât e mai mică mintea, cu atât e mai mare îngâmfarea. (Esop)
Cu norocul de partea ta, te poţi descurca şi fáră minte. (Giordano Bruno)
Cultura înseamnă lărgirea minţii şi a spiritului. (Jawaharlal Nehru)
Cumplit lucru e beţia. E în stare să adoarmă simţurile, să întunece mintea. Face mort şi fără de putere pe omul înzestrat cu raţiune, omul care a primit stăpânirea peste toate, îl doboară la pământ legându-l cu lanţuri de nedezlegat. Dar mai bine spus, omul beat e mai rău decât omul mort. Omul mort nu mai poate face rău, nici bine. Omul beat, însă, bine nu poate face, ci numai rău. Face de râs pe toţi, şi pe femeie şi pe copii. Prietenii se ascund şi se ruşinează, gândindu-se la ruşinea lui. Duşmanii se bucură, îşi bat joc de el, îl blestemă … Poate fi oare om mai ticălos decât beţivul, care e mereu cu capul ameţit de băutură, care toarnă vin în el în fiecare zi de-şi strică judecata gândurilor? … (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Curăţirea minţii de gândurile cele rele. 2.11
Dacă ai minte, ascultă aceasta, pleacă urechea la cuvintele mele. Unul care prigoneşte dreptatea ar putea oare să domnească? Şi vei osândi tu pe Cel mare şi drept? (Iov 34.16, 17)
Dacă capacitatea de a gândi nu este însoţită de capacitatea de a acţiona, mintea superioară este torturată. (Benedetto Croce)
Dacă mintea se va elibera de tot ceea ce este potrivnic ei, se va odihni şi va afla un alt veac nou şi va cugeta la cele noi şi nestricăcoase. (Sfântul Isaia Pustnicul)
Dacă mintea ta e furată în vremea rugăciunii, încă n-a cunoscut că se roagă un monah, ci eşti încă un mirean, care înfrumuseţează cortul din afară. (Evagrie Ponticul)
Dacă omul n-ar putea supravieţui după moartea trupească, evident totul ar fi zadarnic. În zadar i s-ar fi însoţit sufletul în nevoi şi pasiuni trupeşti cu tot avântul lor. În zadar ar fi împiedicat trupul de mustrarea şi desfrâul sufletului spre atingerea ţelului final al înclinărilor şi dorinţelor, zadarnică activitatea raţiunii, zadarnică funcţionarea minţii, zadarnică înţelepciunea, dreptatea, practicarea oricărei virtuţi, promulgarea şi controlarea oricărei legi; cu un cuvânt, zadarnică ar fi tot ce poate fi măreţ şi frumos în viaţa oamenilor şi pentru oameni. Ba, ceea ce ar fi şi mai grav, însăşi crearea omului şi înzestrarea
lui cu toate darurile s-ar dovedi fără de niciun rost. Însă, fiindcă nici toate aceste lucrări ale lui Dumnezeu şi nici toate aceste daruri care provin de la El nu pot fi socotite zadarnice şi fără rost, atunci în chip necesar trebuie legată de dăinuirea veşnică a sufletului şi prelungirea vieţii trupeşti, precum şi corolarul ei firesc, învierea. (Atenagora Atenianul, filosof creştin din secolul al doilea)
Dacă omul va ţine minte textul Sfintei Scripturi: “Din cuvintele tale te vei îndrepta, şi din cuvintele tale te
vei osândi”, atunci el se va hotărî ca mai bine să tacă. (Avva Pimen)
Dacă spui adevărul nu trebuie să ţii minte nimic. (Mark Twain)
Dacă te conduce mintea, eşti un rege; dacă te conduce corpul, un sclav. (Cato cel Bătrân)
Dacă toată bogăţia unui om se află în mintea sa, nimeni nu va putea să i-o fure. (Benjamin Franklin)
Dar minţile lor s-au învârtoşat, căci până în ziua de azi, la citirea Vechiului Testament, rămâne acelaşi văl, neridicându-se, căci el se desfiinţează prin Hristos; ci până astăzi, când se citeşte Moise, stă un văl pe inima lor; iar când se vor întoarce către Domnul, vălul se va ridica. (II Corinteni 3.14-16)
De-a lungul istoriei, ceea ce a făcut ca răul să triumfe a fost inerţia celor care ar fi putut acţiona, indiferenţa celor care aveau mai multă minte, tăcerea vocii justiţiei când conta cel mai mult. (Haile Selassie)
Deci am zis în inima mea: „Aceeaşi soartă ca şi cel nebun avea-voi şi eu; atunci la ce îmi foloseşte înţelepciunea?” Şi am zis în mintea mea că şi aceasta este deşertăciune. Căci pomenirea celui înţelept ca şi a celui nebun nu este veşnică, fiindcă în zilele ce vor veni amândoi vor fi uitaţi; atunci înţeleptul moare ca şi nebunul. (Ecclesiastul 2.15, 16)
Deci luaţi seama cu grijă, cum umblaţi, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca cei înţelepţi, răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt. Drept aceea, nu fiţi fără de minte, ci înţelegeţi care este voia Domnului. (Efeseni 5.15-17)
Deci, de la însuşi lucrul care se deapănă în minte, poţi cunoaşte care drac s-a apropiat de tine. (Evagrie Ponticul)
Diavolul ne aduce în minte, în timpul rugăciunii, toate lucrările şi părerile oamenilor, îngrămădeşte toate grijile şi ne aduce cele mai bune soluţii ale problemelor care ne preocupă. 9.10
Disciplinarea minţii 2.11
Dreapta judecată este o virtute, ce nu pote fi cuprinsă cu mintea omenească, dacă nu suntem ajutaţi de harul divin. (Sfântul Ioan Casian)
E mai grav să nu ai ce oferi cu inima şi mintea decât să ai mâinile goale. (Vladimir Ghika)
Educarea minţii 5.4
Efectul pe care-l poate avea păcatul asupra minţii şi asupra sentimentelor umane este devastator. Aşa este păcatul, spunea Sfântul Ioan Gură de Aur; înainte de a fi săvârşit, ne întunecă judecata şi ne înşeală mintea, dar după ce a fost săvârşit ne apare lămurit înaintea ochilor grozăvia lui. Plăcerea aceea scurtă şi ruşinoasă ne chinuie mereu şi ne umple de ruşine. (Din emisiunea “Cuvântul care zideşte”)
Este un semn de nobleţe mentală să ştii să admiri ceea ce te depăşeşte. (Gabriel Liiceanu)
Există două impulsuri contrare care guvernează mintea umană – unul care determină un comportament normal, sănătos şi un altul responsabil de comportamentul excentric. Cele două alternează la intervale regulate. (Franz Schubert)
Fericirea înseamnă să nu ai dureri în trup şi griji în minte. (Thomas Jefferson)
Fii vigilent: fereşte-ţi mintea de gânduri negative. (Buddha)
Filosofia este lucrul cel mai mare şi mai vrednic de Dumnezeu. Ea singură poate să ne înalţe până la Dumnezeu şi să ne apropie de El, iar sfinţi sunt cu adevărat sunt numai aceia care-şi deprind mintea cu fiolosofia. (Sfântul Justin Martirul şi Filosoful)
Fraţilor, nu fiţi copii la minte. Fiţi copii când e vorba de răutate. La minte însă, fiţi desăvârşiţi. (I Corinteni 14.20)
Frumuseţea cea adevărată se poate contempla numai de cel care are curăţită mintea. (Sfântul Vasile cel Mare)
Geniul este abilitatea de a pune în practică ceea ce ai în minte. (Francis Scott Key Fitzgerald)
Grijile nu sunt altceva decât o deprindere mentală foarte dăunătoare, iar eu îmi pot schimba orice deprindere cu ajutorul lui Dumnezeu. (Norman Vincent Peale)
Hristos, Arhiereul jerfelor noastre, ocrotitorul şi ajutorul slăbiciunii noastre, prin El vedem ca-ntr-o oglindă, nepătata şi preaînalta Lui Faţă, prin El s-au deschis ochii inimii noastre, prin El nepriceputa şi întunecata noastră minte înfloreşte la lumina Lui, prin El Stăpânul a voit să gustăm cunoştinţa cea nemuritoare. (Sfântul Clement Romanul)
Ia seama la relele tale, nu ale altuia; şi nu se va jefui de tâlhari casa de lucru a minţii tale. (Sfântul Marcu Ascetul)
Ignoranţa este noaptea minţii, dar o noapte fără lună şi stele. (Confucius)
Ignoranţa este un mare duşman al minţii. (Sfântul Nicodim Aghioritul)
Instinctul este nasul minţii. (Delphine de Girandin)
Instruirea minţii este la fel de necesară ca hrana pentru corp. (Cicero)
Împrăştierea minţii 1.1, 3.1, 4.14
Împrăştierea minţii, lucrarea diavolului. (Sfinţii Părinţi)
În care dumnezeul veacului acestuia a orbit minţile necredincioşilor, ca să nu le lumineze lumina Evangheliei slavei lui Hristos, Care este chipul lui Dumnezeu. (II Corinteni 4.4)
În faţa minţii liniştite, întreg universul se predă. (Lao Tse)
În ochii celor fără de minte, drepţii sunt morţi cu desăvârşire şi ieşirea lor din lume li se pare mare nenorocire. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 3.2)
Întăriţi trupul vostru prin muncă şi mintea voastră prin studii. (Socrate)
Întoarceţi-vă cu mintea şi inima voastră spre cer şi nu veţi fi prinşi de diavol. Pasărea, cu cât zboară mai sus, cu atât este mai ferită de primejdii. (Sfântul Tihon din Zadonsk)
Învăţarea nu epuizează niciodată mintea. (Leonardo da Vinci)
Învingând ispitele, ne vom putea păzi mintea de judecată şi de mânie, două dintre cele mai mari ispite care pândesc pe om. 10.7
Lacrimile sunt puse între minte şi trup, ca semne în trup, pentru aşezarea minţii. (Sfântul Isaac Sirul)
Lenea trupului şi a minţii 12.6
Locul înţelepciunii dumnezeieşti este mintea curată.(Sfântul Maxim Mărturisitorul)
Luaţi aminte să nu vă fure minţile cineva cu filozofia şi cu deşarta înşelăciune din predania omenească, după înţelesurile cele slabe ale lumii şi nu după Hristos. (Coloseni 2.8)
Lucrarea gândurilor 2.1
Lucrul cel mai important nu este numărul de idei adunate în mintea ta, ci legile care le uneşte. (Titu Maiorescu)
Lumea are structura limbajului, iar limbajul are formele minţii. (Eugenio Montale)
Lumina minţii este dată, în primul rând, de inteligenţă. 2.7
Lumina propriei minţi 2.7
Mai bun este cel care înţelege puţin cu frică, decât cel care prisoseşte cu mintea şi calcă legea. (Ecclesiasticul 19.21)
Mai lesne este a purta nisip, sare şi fier, decât a locui cu un om fără minte. (Ecclesiasticul 22.16)
Mâinile la muncă, mintea şi inima la Dumnezeu. (Sfântul Teofan Zăvorâtul)
Memoria este biblioteca minţii. (Francis Fauvel-Gouraud)
„Mens sana in corpore sano” este o maximă prostească. Corpul sănătos este produsul unei minţi sănătoase. (George Bernard Shaw)
Minţile mărginite au obiceiul să dea vina pe alţii pentru propriile greşeli. (Honoré de Balzac)
Minţile sunt ca paraşutele. Funcţionează doar când sunt deschise. (James Dewar)
Minţilor generoase nu le face plăcere să-i oprime pe cei slabi, ci mai degrabă să-i preţuiască şi să-i protejeze. (Anne Brontë)
Mustrarea de conştiinţă aduce multă trezvie mintii. 9.14
Muzica este plăcerea pe care mintea umană o simte din numărare fără să fie conştientă că numără. (Gottfried Wilhelm von Leibniz)
Nebunia este, deseori, logica unei minţi pline de bun simţ, oprimate. (Oliver Wendell Holmes)
Nefericirea este cancerul trupului şi nebunia minţii. (Valeria Mahok)
Nicio pasiune nu fură minţii toate puterile aşa de bine cum o face frica. (Edmund Burke)
Nimic nu este mai sărac decât o minte care, fiind în afară de Dumnezeu, filosofează despre Dumnezeu. (Filocalia)
Noi nu vedem cu ochii, ci cu mintea. Dacă mintea e goală, ochii privesc fără să vadă. (Ştefan Odobleja)
Nu e îndeajuns să ai o minte bună, scopul principal e să o foloseşti bine. (René Descartes)
Nu e nimic mai tare decât blândeţea. După cum apa aruncată pe foc a stins de multe ori focul, tot aşa şi un cuvânt spus cu blândeţe stinge o mânie mai aprinsă decât cuptorul şi îndoit ne este câştigul. Câştigăm prin aceea că ne-am purtat cu blândeţe şi prin aceea că slobozim de tulburare mintea fratelui nostru punând capăt mâniei……. Căci ce este apa pentru foc, aceea e blândeţea şi bunătatea pentru mânie. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Nu există frumuseţe decât atunci când mintea şi inima ştiu ce este iubirea. (Krishnamurti, filosof indian)
Nu există pentru oameni un câştig mai mare decât prevederea şi o minte înţeleaptă. (Sofocle)
O minte religioasă este o minte echilibrată, sănătoasă, activă; ea înfruntă fapte, nu idei. (Krishnamurti, filosof indian)
O minte sănătoasă într-un corp sănătos. (Juvenalis)
O soartă nefericită e mai de folos oamenilor decât o soartă fericită. Aceasta din urmă, totdeauna sub masca fericirii, când se arată, minte. Cea dintâi este însă totdeauna adevărată, când se arată nestatornică prin schimbarea sa. Una înşeală, alta instruieşte. Una, sub masca unor bunuri mincinoase înlănţuie minţile celor ce se bucură de ea, cealaltă, prin cunoaşterea fericirii fragile, eliberează. Astfel, pe una o vezi alergând de ici colo şi totdeuna uitând de sine, pe alta o vezi sobră, reţinută şi prudentă în exercitarea adversităţii sale. În sfârşit, soarta fericită, prin mângâierile ei abate şi pe cei slabi din calea adevăratului bine, cea nefericită adesea târăşte cu sila la adevăratele bunuri pe cei rătăciţi. (Betius, scriitor bisericesc)
O, Doamne, de-am avea noi inima psalmistului şi mintea lui Kepler, ca să Te contemplăm pe Tine! (Albert Einstein)
Oamenii optimişti îşi menţin o mentalitate bazată pe soluţii, văzând o rezolvare în fiecare problemă şi o posibilitate în fiecare imposibilitate. (John C. Maxwell)
Obişnuieşte-ţi urechea să audă des cuvinte duhovniceşti şi mintea ta se va depărta de gânduri necurate. (Sfântul Talasie Libianul)
Ochii minţii întorşi către Dumnezeu. 10.15
Ochiul priveşte cele văzute, iar mintea înţelege cele nevăzute. Căci mintea care iubeşte pe Dumnezeu este făclie care luminează sufletul. Cel ce are minte iubitoare de Dumnezeu şi-a luminat mintea sa şi vede pe Dumnezeu prin mintea sa. (Sfântul Antonie cel Mare)
Omul bogat este înţelept în ochii lui, dar cel sărac şi priceput îl dovedeşte cu mintea. (Solomon 28.11)
Orice om poate greşi, dar numai cel fără minte stăruie în greşeală. (Cicero)
Paza minţii 1.9, 4.2, 4.14, 5.11, 7.11, 8.10,
Paza minţii sau a gândurilor, latura interioară a postului. 4.14
Paza minţii, negândirea la gânduri. (Arhiepiscopul Casian)
Paza minţii/
Câtă vreme nu suntem curăţiţi şi noi de Duhul Sfânt, intenţia constă în a nu recunoaşte ca fiind corecte nicio senzaţie, niciun simţământ al inimii, decât doar sentimentul de căinţă, a întristării mântuitoare pentru păcat, amestecate cu nădejdea milostivirii lui Dumnezeu. (Sfântul Ignatie Briancianinov 2.7)
La rugăciune nu trebuie să iei seama la senzaţiile luminoase. (Părintele Sofian Boghiu 2.7)
Lanţurile văzute şi nevăzute 5.2
Războiul văzut şi nevăzut 5.2
Păcătuind, să nu învinovăţeşti fapta, ci gândul. Căci dacă mintea nu o lua înainte, nu i-ar fi urmat trupul. (Sfântul Marcu Ascetul)
Pentru a avea o viaţă fericită trebuie să ai o minte liniştită. (Cicero)
Pentru mort plângi, că-i lipseşte lumina, şi pentru cel nebun plângi, că-i lipseşte mintea. (Ecclesiasticul 22.9)
Pictura este tăcerea minţii, muzica ochiului. (Orhan Pamuk)
Plagiatul este atunci când nu te poţi baza pe mintea ta şi te bazezi pe mintea altuia. (Bety Marcovici)
Pocăinţa este dată pentru curăţirea minţii. (Tertulian)
Podoaba minţii este mai de preţ decât frumusetea trupului. (Esop)
Precum cangrena cuprinde trupul şi nu se mai vindecă, la fel şi ţinerea de minte a răului cuprinde sufletul omului (Sfântul Efrem Sirul)
Precum grădinarul, dacă nu pliveşte buruienile îneacă legumele, aşa şi mintea, dacă nu curăţeşte gândurile pierde cunoştinţa adevărului. (Sfântul Talasie Libianul)
Prin intermediul imaginaţiei creatoare, mintea comunică direct cu Inteligenţa Universală. (Herbert Harris)
Prin rugăciune se curăţă mintea. (Evagrie Ponticul)
Raţionamentele minţii se fac din experienţe sigure şi repetate. (Mihail V. Lomonosov)
Raţiunea 10.17
Războiul nevăzut 8.10, 6.15
Rugăciunea neîncetată 11.15
Rugăciunea utilizează gândurile, puterea mentală şi inteligenţa creatoare de care dispunem împreună cu Inteligenţa Infinită a Spiritului Suprem. (Herbert Harris)
Rugăciunea, vorbirea minţii noastre cu Dumnezeu. 8.6
Să aveţi către Dumnezeu inimă de fiu, către aproapele inimă de mamă şi către voi minte de judecător. (Părintele Ilie Cleopa)
Să ia aminte cel înţelept şi îşi va spori ştiinţa, iar cel priceput va dobândi iscusinţa de a se purta, pătrunzând cu mintea pildele şi înţelesurile adânci, graiurile celor înţelepţi şi tâlcuirea lor nepătrunsă. (Solomon 1.5, 6)
Să nu te înalţi când verşi lacrimi în vremea rugăciunii, căci Hristos este Cel ce s-a atins de ochii tăi de ai putut vedea cu mintea. (Sfântul Marcu Ascetul)
Să nu te înalţi întru inima ta pentru că înţelegi cele zise în Scripturi, ca să nu cazi cu mintea în duhul hulirii. (Sfântul Marcu Ascetul)
Secretul mântuirii este de fapt păstrarea minţii ocupate pentru a nu ne purta gândurile spre patimi; ori munca ne concentrează gândurile spre ceea ce facem, iar rugăciunea ne înalţă mintea către Dumnezeu. (Sfinţii Părinţi)
Socoteşte cu mintea faptele lui Dumnezeu; cine poate să îndrepte ceea ce El a strâmbat? (Ecclesiastul 7.13)
Stăpân pe durere, stăpân pe minte, stăpân pe orice fel de manifestare în afară, aşa trebuie să fie creştinul 2.13
Sufletul este fiinţă înţelegătoare şi raţională având ca putere mintea, ca mişcare – cugetarea, iar ca efect înţelegerea. De aceea tot ce facem se datorează fiecăruia în parte. Fiecare dintre noi este înzestrat cu aceste puteri prin care poate să decidă asupra hotărârilor pe care le ia. Însă el, omul, poate să aleagă bine sau poate să aleagă rău, iar asta depinde tot de sufletul său, mai exact de simţurile sufletului său, deoarece potrivit spuselor Sfântului Macarie Egipteanul, dacă cele cinci simţuri ale sufletului şi anume inteligenţa, cunoaşterea, discernământul, răbdarea şi mila primesc harul cel de sus şi sfinţirea duhului sunt cu adevărat fecioare înţelepte, iar dacă se mărginesc la firea lor sunt cu adevărat fecioare neînţelepte şi fiice ale acestei lumi. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
Sufletul, când se roagă pentru lume, ştie mai bine, fără ziare, cum suferă întreg pământul, ştie şi care sunt nevoile oamenilor, şi îl doare pentru ei. Ziarele scriu nu despre oameni, ci despre întâmplări şi nici aia adevărat; ele aduc tulburare minţii şi adevărul tot nu-l vei afla din ele; dar rugăciunea curăţă mintea şi ea vede mai bine. (Cuviosul Siluan Atonitul)
Şansa aşteaptă minţile pregătite. (Louis Pasteur)
Şansa favorizează mintea pregătită. (Louis Pasteur)
Şi acum Tu, Doamne Dumnezeul meu, ai pus pe robul Tău rege în locul lui David, tatăl meu; însă eu sunt foarte tânăr şi nu ştiu să conduc. Şi robul Tău este în mijlocul poporului Tău pe care l-ai ales, popor nesfârşit de mare, care din pricina mulţimii lui nu se poate nici socoti, nici număra. Dăruieşte-i dar robului Tău minte pricepută, ca să asculte şi să judece poporul Tău şi să deosebească ce este bine şi ce este rău; căci cine poate să povăţuiască pe acest popor al Tău, care este nesfârşit de mare?” Şi i-a plăcut Domnului că Solomon a cerut aceasta. Şi a zis Dumnezeu: „Deoarece tu ai cerut aceasta şi n-ai cerut viaţă lungă; n-ai cerut bogăţie, n-ai cerut sufletele duşmanilor tăi, ci ai cerut înţelepciune, ca să ştii să judeci, iată Eu voi face după cuvântul tău; iată, Eu îţi dau minte înţeleaptă şi pricepută, cum nici unul n-a fost ca tine înaintea ta şi cum nici nu se va mai ridica după tine. Ba îţi voi da şi ceea ce tu n-ai cerut: bogăţie şi slavă, aşa încât nici unul dintre regi nu va fi asemenea ţie, în toate zilele tale. Şi dacă vei umbla pe drumul Meu, ca să păzeşti legile Mele şi poruncile Mele, cum a umblat tatăl tău David, îţi voi înmulţi şi zilele tale”. (III Regi 3.7-14)
Ştiinţa este ultimul pas în dezvoltarea mentală a omului şi poate fi considerată ca cea mai mare realizare a culturii umane. (Ernst Cassirer)
Taie prieteşugul celor mulţi, ca să nu se ridice război asupra minţii tale şi va tulbura chipul liniştii.(Avva Dula)
Tăcerea e floarea sfioasă a minţii. (Heinrich Heine)
Tăria minţii vine prin exerciţiu şi nu prin repaos. (Alexander Pope)
Teoria relativităţii a lui Einstein este probabil cea mai mare realizare sintetică a minţii umane până în prezent. (Bertrand Russell)
Toată lupta omului în minte se dă, acolo e războiul nevăzut. 2.13
Toate minţile lumii sunt neputincioase în faţa oricărei prostii care este la modă. (Jean de La Fontaine)
Tronul dumnezeirii noastre este mintea noastră, dar satana s-a furişat în inima şi trupul nostru, ca pe propriul lui tron. 2.13
Trupul poate să supravieţuiscă şi fără carne şi toate celelalte. Problema pleacă tot din mintea noastră; acololo se petrec dorinţele de a mânca de frupt în zi de post şi tot acolo se găsesc şi argumentele pentru care am fi îndreptăţiţi să nu postim. Aşa dar, să ne cercetăm fiecare şi să vedem ceea ce putem face şi ce nu. Efectele postului nu se pot simţi imediat. Uneori e nevoie de 40 de zile, alteori , ca în cazul proorocului Ilie, trei ani şi şase luni, sau poate o viaţă întreagă. Cert este faptul că postul ne face mai înţelepţi, ne poate arăta pregătiţi pentru toate ispitele şi valurile vieţii. Alte roade pe care le dobândim în urma postului sunt tainice. În fiecare biserică îngerii înscriu pe cei care postesc. Ia aminte, dar, ca nu cumva din pricina unei mici plăceri, ce ţi-o dau bucatele, să suferi paguba de a nu fi înscris de înger, fugind dinaintea celui care înrolează ostaşi. Este mai mică primejdia când un soldat aruncă pavăza şi fuge, decât atunci când un creştin aruncă postul, arma cea tare şi puternică. (Sfântul Vasile cel Mare)
Trupul vede prin ochi, iar sufletul prin minte. (Sfântul Antonie cel Mare)
Ţine minte, fie că trăieşti, fie că mori, este de prea mică importanţă. Ce contează cu adevărat, ce-ar trebui să conteze şi pentru tine şi pentru alţii, este pentru ce raţiune trăieşti şi pentru ce cauză eşti gata să-ţi dai viaţa. (Testamentul tatălui mitropolitului Antonie de Suroj)
Ţine-ţi mintea ta în iad şi nu deznădăjdui. 6.15, 12.1
Ţinerea de minte a răului se dizolvă în aducerea aminte de frica lui Dumnezeu şi de frica sfârşitului. (Sfântul Efrem Sirul)
Vă îndemn, deci, fraţilor, pentru îndurările lui Dumnezeu, să înfăţişaţi trupurile voastre ca pe o jertfă vie, sfântă, bine plăcută lui Dumnezeu, ca închinarea voastră cea duhovnicească, şi să nu vă potriviţi cu acest veac, ci să vă schimbaţi prin înnoirea minţii, ca să deosebiţi care este voia lui Dumnezeu, ce este bun şi plăcut şi desăvârşit. (Romani 12.1, 2)
Virtuţile despart mintea de patimi. 6.16
Zis-a Avva Ilie: De nu va căuta mintea cu trupul, în zadar este osteneala, căci de iubeşte cineva necazul, mai pe urmă i se face lui spre bucurie şi odihnă.