Mărturisirea

Mărturisirea credinţei   12.7

Mărturisirea credinţei creştine.   4.15

Acela (Ioan) era făclia care arde şi luminează, şi voi aţi voit să vă veseliţi o clipă în lumina lui. Iar Eu am mărturie mai mare decât a lui Ioan; căci lucrurile pe care Mi le-a dat Tatăl ca să le săvârşesc, lucrurile  acestea pe care le fac Eu, mărturisesc despre Mine că Tatăl M-a trimis. (Ioan 5.35, 36)

Acela trebuie să crească, iar eu să mă micşorez. Cel ce vine de sus este deasupra tuturor; cel ce este de pe pământ pământesc este şi de pe pământ grăieşte. Cel ce vine din cer este deasupra tuturor. Şi ce a văzut şi a auzit, aceea mărturiseşte, dar mărturia Lui nu o primeşte nimeni. (Ioan 3.30-32)

Astfel, dar, mărturisiţi voi înşivă că sunteţi fii ai celor ce au ucis pe prooroci. Dar voi întreceţi măsura părinţilor voştri! Şerpi, pui de vipere, cum veţi scăpa de osânda gheenei? (Matei 23.31-33)

Atât Adam şi Eva, cât şi Cain au fost blestemaţi de Dumnezeu, nu pentru păcat, ci pentru ocolirea mărturisirii, a căinţei şi a părerii de rău. (Sfinţii Părinti)

Căci din inimă ies: gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânări, furtişaguri, mărturii mincinoase, hule. (Matei 15.9)

Căci Iisus însuşi a mărturisit că un prooroc nu e cinstit în ţara lui. (Ioan 4.44)

Căci lauda noastră aceasta este: mărturia conştiinţei noastre că am umblat în lume, şi mai ales la voi, în sfinţenie şi în curăţie dumnezeiască, nu în înţelepciune trupească, ci în harul lui Dumnezeu. (II Corinteni  1.12)

Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Sfântul Duh, şi Aceşti trei Una sunt. Şi trei sunt care mărturisesc pe pământ:Duhul şi apa şi sângele, şi aceşti trei mărturisesc la fel. (I Ioan 5.7, 8)

Ceea ce arată fapta legii scrisă în inimile lor, prin mărturia conştiinţei lor şi prin judecăţile lor, care îi învinovăţesc sau îi şi apără, în ziua în care Dumnezeu va judeca, prin Iisus Hristos, după Evanghelia mea, cele ascunse ale oamenilor. (Romani 2.15, 16)

Cei care nu se amăgesc cu vorbe deşarte vor trebui să se întoarcă la Evanghelie şi, sprijiniţi pe experienţa vieţii, mărturisească cinstit rolul ei unic în dezvoltarea societăţii omeneşti. (William James, fiziolog, psiholog şi unul dintre cei mai vestiţi pedagogi de peste ocean)

 Cel ce biruieşte va fi astfel îmbrăcat în veşminte albe şi nu voi şterge deloc numele lui din cartea vieţii şi voi mărturisi numele lui înaintea părintelui Meu şi înaintea îngerilor Lui. (Apocalipsa 3.5)

Cercetaţi Scripturile, că socotiţi că în ele aveţi viaţă veşnică. Şi acelea sunt care mărturisesc despre Mine. (Ioan 5.39)

De-ar fi să-mi zdrobeşti toate oasele, nu voi înceta să mărturisesc că numai credinta în Hristos duce pe oameni la mântuire. (Sfântul Sfinţit Mucenic Teodot, episcopul Chiriniei)

Deşi sunt simplu şi smerit, pentru credinţa şi mărturisirea lui Hristos sunt mai presus şi mai puternic decât împăraţii lumii. (Sfântul Sfinţit Mucenic Teodot, episcopul Ancirei. A fost chinuit cumplit şi decapitat, în timpul împăratului Diocleţian)

Duhovnicul, Hristos nevăzut la mărturia lui sufletească.  11.20

Iar un oarecare Anania, bărbat evlavios, după Lege, mărturisit de toţi iudeii care locuiau în Damasc, venind la mine şi stând alături, mi-a zis: Frate Saule, vezi iarăşi!  Şi eu în ceasul acela l-am văzut. Iar el a zis: Dumnezeul părinţilor noştri te-a ales de mai înainte pe tine ca să cunoşti voia Lui şi să vezi pe Cel Drept şi să auzi glas din gura Lui; că martor vei fi Lui, în faţa tuturor oamenilor, despre cele ce ai văzut şi auzit. Şi acum de ce zăboveşti? Sculându-te, botează-te şi spală-ţi păcatele, chemând numele Lui. (Faptele Apostolilor 22.12-16)

Iisus, zicând acestea, S-a tulburat cu duhul şi a mărturisit şi a zis: Adevărat, adevărat zic vouă că unul dintre voi Mă va vinde. (Ioan 13.21-26)

Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică. Mărturisesc un botez spre iertarea păcatelor. Aştept învierea morţilor. Şi viaţa veacului ce va să vie. Amin! (Crezul, partea finală     12.11)

„La un moment dat, Dumnezeu a venit să mă caute, iar eu L-am primit. Am pus în paranteză tot ce ştiam despre religii şi I-am încredinţat existenţa mea. Am hotărât să devin creştin, dar creştin-ortodox, influenţat de Lossky şi de Părinţi, pe care acesta îi preda cu o mare claritate“, mărturisea adesea Olivier Clément studenţilor, prietenilor sau jurnaliştilor, dar fără să omită trecutul său. (Ziarul Lumina din 23.12.2014)

Legea Domnului este fără prihană, întoarce sufletele; mărturia Domnului este credincioasă, înţelepţeşte pruncii; judecăţile Domnului sunt drepte, veselesc inima; porunca Domnului este strălucitoare, luminează ochii. (Psalmi 18.8, 9)

Luptă-te lupta cea bună a credinţei, cucereşte viaţa veşnică la care ai fost chemat şi pentru care ai dat bună mărturie înaintea multor martori. (II Timotei 6.12)

Nu ne mărturisim niciodată defectele decât din vanitate. (François de La Rochefoucauld)

Oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri.  12.7

Păstrează trupul acesta curat şi nepătat, ca duhul care locuieşte în el să dea mărturie de el şi să fie îndreptăţit trupul tău. Vezi să nu se suie la inima ta gândul că trupul acesta este stricăcios şi să-l supui vreunei întinăciuni. Dacă-ţi întinezi trupul, întinezi şi Duhul cel Sfânt, iar dacă întinezi trupul nu vei trăi. (Herma, autorul scrierii “Păstorul”)

Postul, mărturisirea credinţei.  5.8

Prin vocaţia sa, prin cunoştinţele sale teologice, a reuşit să se impună în Franţa ca una dintre principalele voci ale Ortodoxiei. Mai mult decât atât, a reuşit, prin implicarea sa în dialogul dintre Biserica Ortodoxă şi cea Catolică, să „facă cunoscute Ortodoxia Orientală în Franţa şi mesajul Occidentului în Biserica de Răsărit“, cum mărturisea Jean-François Colosimo, profesor şi coleg cu Olivier Clément la Institutul „St. Serge“ din Paris. (Ziarul Lumina din 23.12.2014)

Rar, foarte rar mărturisirile oamenilor sunt pe de-a-ntregul adevărate. (Jane Austen)

Rău este diavolul, o măturisesc şi eu; dar rău luişi, nu nouă, dacă priveghem. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Se cuvine să te mărturiseşti fără ruşinare, căci ruşinarea pe care o înfrângi când te mărturiseşti îţi aduce mărire şi dar de la Dumnezeu. De ce te ruşinezi păcătosule? Când ai făcut păcatul nu te-ai ruşinat şi acum când cauţi să-l uşurezi, te ruşinezi? Nu ştii că ruşinea aceasta este de la diavol care, când face păcatul, îţi dă îndrăzneală şi neruşinare, iar când îl mărturiseşti îţi dă frică şi ruşinare? Deci, săţi mărturiseşti păcatele, nici adăugând, nici scăzând, nici spunând jumătate din păcatele tale la un duhovnic şi jumătate la altul, cum fac oarecare vicleni, nici arătându-te cu oarecare cuvinte meşteşugite ca să-ţi împuţinezi ruşinea, căci să ştii că nu numai se va face urâtă mărturisirea ta la Dumnezeu, ci încă şi păcatele pe care le-ai mărturisit vor răsări la tine iarăşi, după puţină vreme. (Sfântul Nicodim Aghioritul)

Semnul crucii, mărturisirea credinţei.   8.7

Sufletele care nu-şi destăinuie tainele niciodată… sunt ca odăile cu ferestre închise, care nu se aerisesc. (Octavian Goga)