Limba

 Aroganța este un monstru. Ea nu are simțuri, ci numai o limbă ascuțită si un deget arătător. (Toba Beta)

 Ascunde-ți ostenelile și faptele bune și ferește-te ca limba ta să nu ți le răpească. (Avva Isaia)

 Biserica Ortodoxă este maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii și unitatea etnică a poporului, fiind păstrătoarea elementului latin, care a stabilit și a unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise. (Mihai Eminescu)

 Bunătatea este limbajul pe care surdul îl poate auzi și orbul îl poate vedea. (Mark Twain)

 Buzele care spun adevărul vor dăinui totdeauna, iar limba grăitoare de minciună numai pentru o clipă. (Solomon 12.19)

 Călugărul cel ce nu-și stăpânește limba în vremea mâniei, nici patimile nu-și va stăpâni. (Avva Yperehie)

 Când a întors Domnul robia Sionului ne-am umplut de mângâiere. Atunci s-a umplut de bucurie gura noastră și limba noastră de veselie; atunci se zicea între neamuri: „Mari lucruri a făcut Domnul cu ei!” (Psalmi 125.1, 2)

 Ce te fălești întru răutate, puternice? Fărădelege toată ziua, nedreptate a vorbit limba ta; ca un brici ascuțit a făcut vicleșug. Iubit-ai răutatea mai mult decât bunătatea, nedreptatea mai mult decât a grăi dreptatea. Iubit-ai toate cuvintele pierzării, limbă vicleană! (Psalmi 51.1-3)

 Cea mai puțină răbdare o am cu ceasul. Limbile sale se mișcă prea repede. (Thomas Alva Edison)

 Cel ce rostește clevetirea și cel ce ascultă, amândoi îl au pe diavol: unul pe limbă, iar altul în urechi. (Sfântul Francisc de Sales)

 Cel ce voiește să iubească viața și să vadă zile bune să-și oprească limba de la rău și buzele sale să nu grăiască vicleșug. (I Petru 3.10)

 Cuvântul doare mai mult decât fapta, iar limba e mult mai ascuțită decât sabia. (Mihail Drumeș)

 Dar Dumnezeu îi va lovi cu săgeata și fără de veste îi va răni, că ei singuri se vor răni cu limbile lor.  (Psalmi 63.8)

 Darul vorbirii în limbi 1.2

 De multe ori limba taie mai mult decât sabia. (Anton Pan)

 Doamne, Dumnezeul meu, păzește-mă de limba mea! (Sfântul Sisoe cel Mare)

 Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește.

 Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândește răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii – se vor desființa; darul limbilor va înceta; știința se va sfârși; pentru că în parte cunoaștem și în parte proorocim. Dar când va veni ceea ce e desăvârșit, atunci ceea ce este în parte se va desființa. (I Corinteni 13.4-10)

 Fluierul și harpa îndulcesc cântarea, și decât amândouă acestea mai mult limba cea dulce. (Ecclesiasticul 40.23)

 Greșalele drepților sunt împrejurul buzelor, iar ale păcătoșilor izvorăsc din tot trupul. Pentru aceea cântă David: “Pune, Doamne, strajă gurii mele și ușă de îngrădire împrejurul buzelor mele, și: zis-am, păzi-voi căile Tale, ca să nu greșesc cu limba mea!” (Sfântul Epifanie, episcopul Ciprului)

 Gura celui drept rodește înțelepciune, iar limba urzitoare de rele aduce pierzare. (Solomon 10.31)

 Gura dreptului va deprinde înțelepciunea și limba lui va grăi judecată. (Psalmi 36.30)

 Gura lui e plină de blestem, de amărăciune și de vicleșug; sub limba lui osteneală și durere. (Psalmi 9.27)

 Gura ta a înmulțit răutate și limba ta a împletit vicleșug. (Psalmi 49.20)

 Iar celor ce vor crede, le vor urma aceste semne: în numele Meu, demoni vor izgoni, în limbi noi vor grăi, șerpi vor lua în mână și chiar ceva dătător de moarte de vor bea nu-i va vătăma, peste cei bolnavi își vor pune mâinile și se vor face sănătoși. (Luca 16.17, 18)

 Iată și corăbiile, deși sunt atât de mari și împinse de vânturi aprige, sunt totuși purtate de o cârmă foarte mică încotro hotărăște vrerea cârmaciului. Așa și limba: mic mădular este, dar cu mari lucruri se fălește! Iată puțin foc și cât codru aprinde! Foc este și limba, lume a fărădelegii! Limba își are locul ei între mădularele noastre, dar spurcă tot trupul și aruncă în foc drumul vieții, după ce aprinsă a fost ea de flăcările gheenei. Pentru că orice fel de fiare și de păsări, de târâtoare și de vietăți din mare se domolește și s-a domolit de firea omenească, dar limba, nimeni dintre oameni nu poate s-o domolească! Ea este un rău fără astâmpăr; ea este plină de venin aducător de moarte. Cu ea binecuvântăm pe Dumnezeu și Tatăl, și cu ea blestemăm pe oameni, care sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu. Din aceeași gură ies binecuvântarea și blestemul. Nu trebuie, frații mei, să fie acestea așa. Oare izvorul aruncă din aceeași vână, și apa dulce și pe cea amară? Nu cumva poate smochinul, fraților, să facă măsline, sau vița de vie să facă smochine? Tot așa, izvorul sărat nu poate să dea apă dulce. (Iacob 3.4-12)

 Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. (Psalmi 50.15)

 Iubirea, cel mai frecvent cuvânt în toate limbile lumii, și cel mai profanat în toate zilele. (François Mauriac)

 În puterea limbii este viața și moartea și cei ce o iubesc mănâncă din rodul ei. (Solomon 18.21)

 În vremea aceea era în tot pământul o singură limbă și un singur grai la toți. (Facerea 11.1)

 Îngerii nu au nevoie de limbă și de auz, ci își transmit unii altora propriile lor gândiri și hotărâri, fără să rostească nici măcar un cuvânt. (Sfântul Ioan Damaschin)

 Limba celor înțelepți picură știință, iar gura celor nebuni revarsă prostie. (Solomon 15.2)

Limba clevetitoare pe mulți i-a clătinat și i-a risipit dintr-un neam într-alt neam și cetăți tari a surpat și casele celor  mari a stricat. Limba clevetitoare femei vrednice a izgonit și le-a lipsit de ostenelile lor. Cel care ascultă de ea, nu va afla odihnă, nici nu va locui cu liniște. (Ecclesiasticul 28.15-17)

Limba dulce este pom al vieții, iar limba vicleană zdrobește inima. (Solomon 15.4)

Limba este cartea de noblețe a unui neam. (Vasile Alecsandri)

Limba este putere, viață și instrument al culturii, instrument de dominare și eliberare. (Angela Carter)

Limba este un instrument ale cărui resorturi nu trebuie să le faci să scârțâie. (Rivarol)

Limba mincinoasă urăște adevărul și gura lingușitorilor pricinuiește prăbușirea. (Solomon 26.28)

Limba omului drept este argint curat, dar inima celor fără de lege este lucru de puțin preț. (Solomon 10.20)

Lovitura biciului face vânătaie, iar lovitura limbii frânge oasele. Mulți au pierit de ascuțișul sabiei, dar mai mulți de uneltirile limbii. (Ecclesiasticul 28.18, 19)

 Lumea are structura limbajului, iar limbajul are formele minții. (Eugenio Montale)

 Matematica este limba cu care Dumnezeu a scris universul. (Galileo Galilei)

 Matematica este o limbă și o știință. (Lucian Blaga)

 Mântuiește-mă, Doamne, că a lipsit cel cuvios, că s-a împuținat adevărul de la fiii oamenilor. Deșertăciuni a grăit fiecare către aproapele său, buze viclene în inimă și în inimă rele au grăit. Pierde-va Domnul toate buzele cele viclene și limba cea plină de mândrie. (Psalmi 11.1-3)

 Mormânt deschis este gâtlejul lor; viclenii vorbit-au cu limbile lor; venin de viperă este sub buzele lor. (Romani 3.13)

 Muzica este descrisă cu exactitate ca fiind limba îngerilor. (Thomas Carlyle)

 Muzica este limba pasiunii. (Richard Wagner)

 O altă limbă presupune o altă viziune asupra lumii. (Frederico Fellini)

 Oriunde este iubit Hristos, eu mă simt în mijlocul fraților mei. În Hristos, toți sunt una și vorbesc aceeași limbă. (Sunt cuvintele unui vestit hindus convertit la creștinism, în secolul trecut, pe numele său Sadhu Sundar Sing)

 Păziți-vă deci de vorbele cârtitoare și deșarte și feriți limba voastră de clevetire, fiindcă vorba cea mai tainică nu va trece fără pedeapsă și gura mincinoasă aduce sufletului moarte. (Cartea înțelepciunii lui Solomon 1.11)

 Pentru a ne dovedi faptul că noi trebuie să primim cu mai multă plăcere îndrumările, decât să răspundem în grabă, Creatorul ne-a dat două urechi și numai o singură limbă. (Plutarh)

 Pentru că orice fel de fiare și de păsări, de târâtoare și de vietăți din mare se domolește și s-a domolit de firea omenească, dar limba, nimeni dintre oameni nu poate s-o domolească! Ea este un rău fără astâmpăr; ea este plină de venin aducător de moarte. (Iacob 3.7, 8)

 Pierde-va Domnul toate buzele cele viclene și limba cea plină de mândrie. (Psalmi 11.3)

 Poezia este limbajul prin care omul își explorează propria uimire. (Christopher Fry)

 Prin răbdare se poate îndupleca un om mânios și o limbă dulce înmoaie oase. (Solomon 25.15)

 Rugăciunea este limba inimii. (Sfinții Părinți)

 Să nu te faci vrăjmaș în loc de prieten, că numele rău rușine și ocară va moșteni; așa este păcătosul cel cu două limbi. (Ecclesiasticul 6.1)

 Și când a sosit ziua Cincizecimii, erau toți împreună în același loc. Și din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca de foc și au șezut pe fiecare dintre ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi.(Faptele Apostolilor 2.1-4)

 Și dacă trâmbița va da sunet nelămurit, cine se va pregăti de război? Așa și voi: Dacă prin limbă nu veți da cuvânt lesne de înțeles, cum se va cunoaște ce ați grăit? Veți fi niște oameni care vorbesc în vânt. (I Corinteni 14.8, 9)

 Și dându-i-se voie, Pavel, stând în picioare pe trepte, a făcut poporului semn cu mâna. Și făcându-se mare tăcere, a vorbit în limba evreiască, zicând: Bărbați frați și părinți, ascultați acum, apărarea mea față de voi! (Faptele Apostolilor 21.40, 22.1)

 Și privind la cer, a suspinat și a zis lui: Effatta! ceea ce înseamnă: Deschide-te! Și urechile lui s-au deschis, iar legătura limbii lui îndată s-a dezlegat, și vorbea bine. (Marcu 7.34, 35)

 Un zâmbet cald este limbajul universal al bunătății. (William Arthur Ward)

 Vântul de la miazănoapte aduce ploaie și limba clevetitoare aduce o față mâhnită. (Solomon 25.23)

 Zis-a Avva Grigorie: De la creștin aceste trei lucruri le cere Dumnezeu: credința de la suflet, adevărul de la limbă și curățenia de la trup.