Lanțul

Apoi Faraon a zis lui Iosif: „Iată, eu te pun astăzi peste tot pământul Egiptului!” Și și-a scos Faraon inelul din degetul său și l-a pus în degetul lui Iosif, l-a îmbrăcat cu haină de vison și i-a pus lanț de aur împrejurul gâtului lui. (Facerea 41.41)

 Atunci Dumnezeu i-a răspuns lui Iov, din sânul vijeliei, și i-a zis: „Cine este cel ce pune pronia sub obroc, prin cuvinte fără înțelepciune? Încinge-ți deci coapsele ca un viteaz și Eu te voi întreba și tu Îmi vei da lămuriri! Unde erai tu, când am întemeiat pământul? Spune-Mi, dacă știi să spui. Știi tu cine a hotărât măsurile pământului sau cine a întins deasupra lui lanțul de măsurat? (Iov 38.1-5)

 Cu cât mai puține dorințe lumești avem, cu atât mai puține lanțuri purtăm. (Avva Pimen)

 Cumplit lucru e beția. E în stare să adoarmă simțurile, să întunece mintea. Face mort și fără de putere pe omul înzestrat cu rațiune, omul care a primit stăpânirea peste toate, îl doboară la pământ legându-l cu lanțuri de nedezlegat. (Sfântul Ioan Gură de Aur, vezi Beția)

 Dar când Irod era să-l scoată afară, în noaptea aceea, Petru dormea între doi ostași, legat cu două lanțuri, iar înaintea ușii paznicii păzeau temnița. Și iată un înger al Domnului a venit deodată, iar în cameră a strălucit lumină. Și lovind pe Petru în coastă, îngerul l-a deșteptat, zicând: Scoală-te degrabă! Și lanțurile i-au căzut de la mâini. (Faptele Apostolilor 12.6, 7)

 Diavolul este asemenea unui câine în lanț; latră, se agită, dar nu te poate mușca. Dar dacă te apropii de el, îți poate face mult rău. (Sfinții Părinți)

 Iar ea a zis: „Samsoane; Filistenii vin asupra ta!” Și deșteptându-se el din somnul său, a zis: „Voi face ca mai înainte și mă voi scăpa de ei”. Dar nu știa că Domnul Se depărtase de el. Atunci l-au luat fruntașii Filistenilor și i-au scos ochii și l-au dus la Gaza și l-au legat cu două lanțuri de aramă și râșnea în temniță. Și a început să-i crească părul pe capul lui, pe unde fusese tuns. (Judecători 16.20-22)

 În așa fel că lanțurile mele, pentru Hristos, au ajuns cunoscute în tot pretoriul și tuturor celorlalți; și cei mai mulți dintre frații întru Domnul, îmbărbătați prin lanțurile mele, au mai multă îndrăzneală să propovăduiască fără teamă cuvântul lui Dumnezeu. (Filipeni 1.13, 14)

 În lanțul lui îl va smeri; se va pleca și va cădea asupra lui, când va stăpâni pe cei săraci. (Psalmi 9.30)

 Lanțurile iadului mă încătușaseră și eram prins în lanțurile morții. (II Regi 22.6)

 Lanțurile văzute și nevăzute 5.2

 Nimeni din cei care nu și-au șters aici pe pământ păcatele, nu poate scăpa dincolo de pedeapsă; ci după cum cei din închisori sunt duși cu lanțurile lor la tribunal, tot așa toate sufletele, când pleacă de aici, sunt duse la înfricoșătorul scaun de judecată, având în jurul lor fel de fel de lanțuri de păcate. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

 Nu știți voi postul care Îmi place? – zice Domnul. Rupeți lanțurile nedreptății, dezlegați legăturile jugului, dați  drumul celor asupriți și sfărâmați jugul lor. (Isaia 58.6)

 Pocăința este înlănțuirea păcatului. (Avva Pimen)

 Somnul este lanțul de aur care ne ține sănătatea și trupul împreună. (Thomas Dekker)