Adusu-și-a aminte în veac de legământul Lui, de cuvântul pe care l-a poruncit într-o mie de neamuri, pe care l-a încheiat cu Avraam și de jurământul Său lui Isaac. (Psalmi 104.8, 9)
Ați auzit ce s-a zis celor de demult: „Să nu juri strâmb, ci să ții înaintea Domnului jurămintele tale„. Eu însă vă spun vouă: Să nu vă jurați nicidecum nici pe cer, fiindcă este tronul lui Dumnezeu, nici pe pământ, fiindcă este așternut al picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, fiindcă este cetate a marelui Împărat, nici pe capul tău să nu te juri, fiindcă nu poți să faci un fir de păr alb sau negru. Ci cuvântul vostru să fie: Ceea ce este da, da; ceea ce este nu, nu; iar ce e mai mult decât acestea, de la cel rău este. (Matei 5.33-37)
Când voi adormi ca părinții mei, mă vei scoate din Egipt și mă vei îngropa în mormântul lor”. Iar Iosif a zis: „Voi face după cuvântul tău!” Iacov însă a zis: „Jură-mi!” Și i s-a jurat Iosif. Atunci Israel s-a închinat la vârful toiagului său. (Facerea 47.29, 30)
Cel ce se jură pe cer se jură pe tronul lui Dumnezeu și pe Cel ce șade pe el. (Matei 23.22)
Cum, adică, să te iert, Ierusalime, pentru aceasta? Fiii tăi M-au părăsit și se jură pe dumnezei care n-au ființă. Eu i-am săturat, iar ei au făcut desfrânare, umblând în grup prin casele desfrânatelor. (Ieremia 5.7)
„Cutreierați ulițele Ierusalimului, uitați-vă, cercetați și căutați prin piețele lui: nu cumva veți găsi vreun om, măcar unul, care păzește dreptatea și caută adevărul? Căci Eu aș cruța Ierusalimul. Chiar când ei zic: „Viu este Domnul”, ei jură mincinos. (Ieremia 5.1, 2)
Dacă ai făcut un jurământ lui Dumnezeu, nu pierde din vedere să-l împlinești, că nebunii nu au nici o trecere; tu însă împlinește ce ai făgăduit. (Ecclesiastul 5.3)
Ei spun vorbe deșarte, jură strâmb, încheie legăminte și prefac dreptatea în otravă; judecata va crește pe brazdele câmpului! (Osea 10.4)
Iar împăratul se va veseli de Dumnezeu; lăuda-se-va tot cel ce se jură întru El, că s-a astupat gura celor ce grăiesc nedreptăți. (Psalmi 62.10)
Iar prăznuind Irod ziua lui de naștere, fiica Irodiadei a jucat în mijloc și i-a plăcut lui Irod. De aceea, cu jurământ i-a făgăduit să-i dea orice va cere. Iar ea, îndemnată fiind de mama sa, a zis: Dă-mi, aici pe tipsie, capul lui Ioan Botezătorul. (Matei 14.6-8)
Să te temi de Domnul Dumnezeul tău și numai Lui să-I slujești, de El să te lipești și pe numele Lui să te juri. (Deutoronomul 6.13)
Și ieșind el la poartă, l-a văzut alta și a zis celor de acolo: Și acesta era cu Iisus Nazarineanul. Și iarăși s-a lepădat cu jurământ: Nu cunosc pe omul acesta. (Matei 26.71, 72)
Și regele s-a mâhnit adânc, dar pentru jurământ și pentru cei ce ședeau cu el la masă, n-a voit s-o întriteze. Și îndată trimițând regele un paznic, a poruncit a-i aduce capul. (Marcu 6.26, 27)
Vorba celui ce mult se jură zbârlește părul și vrajba lui asurzește urechile. (Ben-Sirah)