Apoi a zis Faraon către Iosif: „De vreme ce Dumnezeu ți-a descoperit toate acestea, nu se află om mai înțelept și mai priceput decât tine. Să fii dar tu peste casa mea. De cuvântul tău se va povățui tot poporul meu și numai prin tronul meu voi fi mai mare decât tine!” Apoi Faraon a zis lui Iosif: „Iată, eu te pun astăzi peste tot pământul Egiptului!” Și și-a scos Faraon inelul din degetul său și l-a pus în degetul lui Iosif, l-a îmbrăcat cu haină de vison și i-a pus lanț de aur împrejurul gâtului lui. Apoi a poruncit să fie purtat în a doua trăsură a sa și să strige înaintea lui: „Cădeți în genunchi!” Și așa a fost Iosif pus peste tot pământul Egiptului. (Facerea 41.39-43)
Atunci regele a dat poruncă să aducă pe Daniel și 1-a aruncat în groapa cu lei. După acestea regele a prins a grăi și a zis lui Daniel: „Dumnezeul tău pe Care tu Îl cinstești fără încetare, Acela te va scăpa!” Apoi s-a adus o piatră care a fost pusă peste gura gropii, iar regele a pecetluit-o cu inelul său și cu inelul dregătorilor săi, așa ca nimic să nu se schimbe cu privire la Daniel. (Daniel 6.17, 18)
Frații mei, nu căutând la fața omului să aveți credința în Domnul nostru Iisus Hristos, Domnul slavei. Căci, dacă va intra în adunarea voastră un om cu inele de aur în degete, în haină strălucită, și va intra și un sărac, în haină murdară, iar voi puneți ochii pe cel care poartă haină strălucită și-i ziceți: Tu șezi bine aici, pe când săracului îi ziceți: Tu stai acolo, în picioare, sau: Șezi jos, la picioarele mele, n-ați făcut voi, oare, în gândul vostru, deosebire între unul și altul și nu v-ați făcut judecători cu socoteli viclene? (Iacob 2.1-4)
Inel de aur în râtul porcului, așa este femeia frumoasă și fără minte. (Solomon 11.22)
Inel de aur și podoabe de aur de mult preț este povățuitorul înțelept la urechea ascultătoare. (Solomon 25.12)
Milostenia omului prețuiește la Domnul ca un inel cu pecete și binefacerile omului el le păstrează ca lumina ochiului. (Ecclesiasticul 17.17)
Și i-a zis fiul: Tată, am greșit la cer și înaintea ta și nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Și a zis tatăl către slugile sale: Aduceți degrabă haina lui cea dintâi și-l îmbrăcați și dați inel în mâna lui și încălțăminte în picioarele lui; și aduceți vițelul cel îngrășat și-l înjunghiați și, mâncând, să ne veselim; căci acest fiu al meu mort era și a înviat, pierdut era și s-a aflat. Și au început să se veselească. (Luca 15.21-24)
Și, văzând-o Iuda, a socotit că este o femeie nărăvită, căci n-a cunoscut-o, pentru că își avea fața acoperită. Și abătându-se din cale pe la ea, i-a zis: „Lasă-mă să intru la tine!” Căci nu știa că este nora sa. Iar ea a zis: „Ce ai să-mi dai,dacă vei intra la mine?” Iar el i-a răspuns: „Îți voi trimite un ied din turma mea„. Și ea a zis: „Bine, dar să-mi dai ceva zălog până mi-l vei trimite„. Răspuns-a Iuda: „Ce zălog să-ți dau?” Și ea a zis: „Inelul tău, cingătoarea ta și toiagul ce-l ai în mână„. Și el i le-a dat și a intrat la ea și ea a rămas grea. Apoi, sculându-se, ea s-a dus și-a scos vălul său și s-a îmbrăcat iar cu hainele sale de văduvie. … Dar, cam după vreo trei luni, i s-a spus lui Iuda: „Tamara, nora ta, a căzut în desfrânare și iată a rămas însărcinată din desfrânare„. Iar Iuda a zis: „Scoateți-o și să fie arsă„. Dar când o duceau, ea a trimis la socrul său, zicând: „Eu sunt îngreunată de acela ale căruia sunt lucrurile acestea„. Apoi a adăugat: „Află al cui e inelul acesta, cingătoarea aceasta și toiagul acesta!” Și le-a cunoscut Iuda și a zis: „Tamara e mai dreaptă decât mine, pentru că nu am dat-o lui Șela, fiul meu„. Și n-a mai cunoscut-o pe ea. Iar când era să nască, s-a aflat că are în pântece doi gemeni. (Facerea 38.15-27)