Adevăratul curaj este o încredere deplină pe care nimic nu o tulbură. (Condillac)
Ambiția este expresia normală a încrederii în sine. (Iovan Ducici)
Boala poate fi un prilej de asceză, de apropiere de Dumnezeu. Este o transformare, o transfigurare chiar a urmării păcatului, care este boala, într-un instrument de curățire de patimi și de înțelegere a lui Dumnezeu. Răbdarea și încrederea în Dumnezeu pot fi calea către unirea cu Acesta. (Amma Sincletica)
Căci mi-a apărut în noaptea aceasta un înger al Dumnezeului, al Căruia eu sunt și Căruia mă închin, zicând: Nu te teme, Pavele. Tu trebuie să stai înaintea Cezarului; și iată, Dumnezeu ți-a dăruit pe toți cei ce sunt în corabie cu tine. De aceea, bărbaților, aveți curaj, căci am încredere în Dumnezeu, că așa va fi după cum mi s-a spus. Și trebuie să ajungem pe o insulă. (Faptele Apostolilor 27.23-26)
Ce este omul ca să se creadă curat, și cel născut din femeie, ca să se creadă neprihănit? Dacă Dumnezeu nu are încredere în sfinții Săi și dacă cerurile nu sunt destul de curate înaintea ochilor Săi, cu atât mai puțin o făptură urâcioasă și stricată cum este omul cel ce bea nedreptatea ca apa. (Iov 15.14-16)
Cel ce are pe Fiul are viața; cel ce nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viața. Acestea am scris vouă, care credeți în numele Fiului lui Dumnezeu, ca să știți că aveți viață veșnică. Și aceasta este încrederea pe care o avem către El, că, dacă cerem ceva după voința Lui, El ne ascultă. Și dacă știm că El ne ascultă ceea ce Îi cerem, știm că dobândim cererile pe care I le-am cerut. (II Ioan 5.12-15)
Ci noi, în noi înșine, ne-am socotit ca osândiți la moarte, ca să nu ne punem încrederea în noi, ci în Dumnezeu, Cel ce înviază pe cei morți, (II Corinteni 1.9)
Coroana vieții noastre este această încredere în noi. (Ion Agârbiceanu)
Cu cât te vei cunoaște mai bine pe tine, cu atât vei fi mai modest și vei căpăta o mai mare încredere în puterile tale. (Samuel Smiles)
Dacă nu ai încredere, ai pierdut deja bătălia. (Bill Cosby)
De aceea Eu vă voi spulbera ca pleava împrăștiată de vântul pustiului. Fiica Sionului, iată soarta ta, plata răzvrătirii tale, măsurată ție de Mine, zice Domnul, pentru că M-ai uitat și ți-ai pus încrederea în minciună. De aceea ți se vor da poalele peste cap, ca să se dezgolească rușinea ta. (Ieremia 13.24-26)
De foarte mare trebuință ne este încrederea în Hristos, care ne dăruiește nădejdea, apoi rugăciunea și din rugăciune încredințarea de ajutorul dumnezeiesc. Toate acestea rezultă din cuvintele: Toate câte veți cere, rugându-vă cu credință, veți primi. De asemenea, Mântuitorul Hristos ne dăruiește harul, mila și iertarea păcatelor, ca medicamente contra sentimentului de vinovăție și izbăvirea de greutatea copleșitoare a conștiinței vinovate, tuturor celor care cu pocăință se apropie de Dumnezeu și de tainele Sale în Sfânta Biserică. (Sfântul Isihie)
Ei vor înțelege adevărul, ca unii care și-au pus încrederea în Domnul; cei credincioși vor petrece cu El în iubire, căci harul și îndurarea sunt partea aleșilor Lui. Cei nelegiuiți vor fi pedepsiți după cugetul lor cel viclean, pentru că nu le-a păsat de cel drept, iar de Dumnezeu s-au depărtat. (Cartea înțelepciunii lui Solomon 3.9, 10)
Frica – neîncrederea arătată față de propriul eu. (Sarghis Sakaian)
Frica ta de Dumnezeu nu-ți dă încredere și desăvârșirea căilor tale nu-ți dă nădejde? (Iov 4.6)
În patru laturi se aflau portari: la răsărit, la apus, la miazănoapte și la miazăzi. Iar frații lor trăiau în sălașurile lor, venind la ei din timp în timp, pentru șapte zile. Aceste patru căpetenii de portari leviți erau de încredere și tot ei aveau grija casei Domnului și vistieriei ei. (I Paralipomena 9.24-26)
Încrederea nesocotită în dumnezeiasca milostivire este și mai primejdioasă. 9.21
Încrederea nu se impune, ea se câștigă. (Piere Véron)
Logica este arta de a da greș cu încredere. (Joseph Wood Krutch)
Mândria se manifestă prin încrederea foarte mare în sine. 11.8
Mulți oameni au luat încrederea pe care o dă iluzia drept energie. (Honoré de Balzac)
Neîncrederea în adevăr aduce moarte, după cum încrederea în adevăr aduce viață. (Pitagoreanul Filon, autorul cărții “Despre Moise”)
Niciun om nu este îndeajuns de înțelept, nici îndeajuns de bun, ca să îi fie încredințată o putere nelimitată. (Charles Caleb Colton)
Nu-ți pune încrederea în bani, dar banii pune-i la loc de încredere! (Proverb american)
O nație care a pierdut încrederea în sine, între toate altele este cea mai mizerabilă, pentru că a frânt bastonul pe care se putea răzima. (Gheorghe Asachi)
Prietenia sfârșește acolo unde începe neîncrederea. (Seneca)
Problema cu internetul este că îți oferă orice, material de încredere și material aiuritor. Problema este, așadar, cum facem diferența între ele. (Umberto Eco)
Să ne apropiem, deci, cu încredere de tronul harului, ca să luăm milă și să aflăm har, spre ajutor, la timp potrivit. (Evrei 4.16)
Și a mai zis proorocul Ieremia către Anania proorocul: „Ascultă, Anania: Domnul nu te-a trimis și tu dai poporului acestuia încredere în minciună. De aceea așa zice Domnul: Iată te voi arunca de pe fața pământului; chiar în anul acesta vei muri, pentru că ai grăit împotriva Domnului”. Și a murit Anania proorocul chiar în anul acela, în luna a șaptea. (Ieremia 28.15-17)
Tot așa se întâmplă cu toți aceia care uită pe Dumnezeu și așa se veștejește nădejdea celui nelegiuit. Încrederea lui e spulberată și bizuința lui este o pânză de păianjen. Se sprijină pe casa sa, dar ea nu se ține; se agață de ea, dar casa se prăvale. (Iov 8.12-14)
Valoarea timpului, ca posibilitate a ridicării din păcat și restabilirii comuniunii cu Dumnezeu, ni se descoperă mai ales în iconomia mântuirii. Fiecare clipă care trece, și noi n-am luat în ea decizia pentru realizarea sa în bine, este o clipă sau un timp pierdut. Clipa se prezintă astfel ca semn al unei posibile mântuiri, dar și ca semn al unei posibile căderi sau pierderi. Ortodoxia privește cu încredere și optimism, însă și cu gravitate, fiecare clipă a vieții prezente, prețuind-o ca pe șansă divină a răscumpărării păcatului, ca timp al ridicării, ca șansă de rodire și valorificare a darurilor primite de la Dumnezeu. (Patriarhul Daniel)