Împrăștierea

Am zis: Îi voi împrăștia și voi șterge pomenirea lor dintre oameni. Dar am amânat aceasta, pentru răutatea vrăjmașilor, ca vrăjmașii lor să nu se mândrească și să zică: Mâna noastră este puternică și toate acestea nu le-a făcut Domnul. [Deutoronomul 32.26(24), 27(25)]

 Există două feluri de a împrăștia lumina: să fii lumânarea sau să fii oglinda care o reflectă. (Edith Wharton)

 Inima celui drept chibzuiește ce să răspundă, iar gura celor nelegiuiți împrăștie răutăți. (Solomon 15.28)

 Împrăștierea minții 1.1, 3.1, 4.14

 Împrăștierea minții, lucrarea diavolului. (Sfinții Părinți)

 În vremea aceasta a spus Aman regelui Artaxerxe: „Este un popor risipit și împrăștiat printre popoare, prin toate țările regatului tău. Legile lui sunt deosebite de legile tuturor popoarelor, legilor regelui nu se supun și regele nu se cuvine să-l lase așa. (Estera 3.8)

 Într-adevăr, nădejdea celui nelegiuit este ca praful pe care-l spulberă vântul, este ca pâcla subțire pe care o împrăștie vijelia, ca fumul pe care-l suflă o adiere și ca amintirea unui oaspete de o singură zi care se destramă. (Cartea înțelepciunii lui Solomon 5.14)

 Rugăciunea care nu pornește din inimă se împrăștie înainte de-a ajunge la cer. Ea nu slăvește, ci insultă pe Acela Căruia se adresează. (Henri Lacordaire)

 Rugăciunea curată și neîmprăștiată. 2.4

 Rugăciunea neîmprăștiată 9.9

 Și au zis iarăși: „Haidem să ne facem un oraș și un turn al cărui vârf să ajungă la cer și să ne facem faimă înainte de a ne împrăștia pe fața a tot pământul!” Atunci S-a pogorât Domnul să vadă cetatea și turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. Și a zis Domnul: „Iată, toți sunt de un neam și o limbă au și iată ce s-au apucat să facă și nu se vor opri de la ceea ce și-au pus în gând să facă. Haidem, dar, să Ne pogorâm și să amestecăm limbile lor, ca să nu se mai înțeleagă unul cu altul„. Și i-a împrăștiat Domnul de acolo în tot pământul și au încetat de a mai zidi cetatea și turnul. (Facerea 11.4-8)

 Și răspunzând stăpânul său i-a zis: Slugă vicleană și leneșă, știai că secer unde n-am semănat și adun de unde n-am împrăștiat? (Matei 25.26)