A ști să iei o hotărâre este o mare artă.(Stendhal)
Adu-ți aminte că moartea nu zăbovește și hotărârea morții nu ți s-a arătat. (Ecclesiasticul 14.12)
Când te vei hotărî să faci un lucru, lucrul îl vei izbuti și lumina va străluci pe toate drumurile tale, fiindcă
Dumnezeu smerește pe mândri și mândria, și mântuiește pe acela care-și pleacă ochii în pământ. (Iov 22.28, 29)
Dar ei stăruiau, cerând cu strigăte mari ca El să fie răstignit, și strigătele lor au biruit. Deci Pilat a hotărât să se împlinească cererea lor. (Luca 23.23, 24)
Deci, din ziua aceea, s-au hotărât ca să-L ucidă. (Ioan 11.53)
Dreptatea judecății dumnezeiești dă simțirii omenești față de cei în suferință, o întărire înaltă, încât îl face pe om în oarecare fel judecător al său propriu sau astfel simțirea lui dă prin judecata făcută supușilor o hotărâre asupra lui însuși. (Sfântul Grigorie de Nisa)
Drumul spre fericire presupune trei secrete: hotărâre, efort și timp. (Dalai Lama)
E mult mai ușor să iei o hotărâre decât să o pui în practică. (William Somerset Maugham)
Hotărăște-te să îți dorești mai mult decât îți permite frica. (Bill Cosby)
În toate trebuie să luăm aminte, cu grijă, cum umblăm și ce hotărâm despre noi. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
Mintea bine așezată nu șovăie în hotărâre. (Publilius Syrus)
Îngerii nu au nevoie de limbă și de auz, ci își transmit unii altora propriile lor gândiri și hotărâri, fără să rostească nici măcar un cuvânt. (Sfântul Ioan Damaschin)
Nu te judeca cu un judecător, căci hotărârea va fi în folosul lui. (Ecclesiasticul 8.14)
Păziți toate poruncile Mele și toate hotărârile să le țineți, căci omul care le plinește va trăi prin ele: Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. (Leviticul 18.5)
Pentru mulți oameni, propriile lor hotărâri sunt pricina nenorocirii lor. (Esop)
Prima cauză de prăbușire a diavolului a fost trufia, prin care a meritat să fie numit șarpe, iar prăbușirea a doua a urmat din cauza invidiei. Între cele două prăbușiri el încă putea să se ridice și să vorbească cu oamenii în tovărășie cu ei, dar hotărârea dreaptă a Domnului l-a aruncat atât de jos, încât de aici încolo n-a mai putut să privească în sus și nici să meargă cu statura dreaptă, ci să se târască pe pământ umilit și să se hrănească din lucrarea viciilor pământești. La început era vrăjmaș ascuns al omului, dar Dumnezeu l-a dat pe față ca fiind dușman primejdios, să nu mai poată face rău omului prin prietenii înșelătoare. (Sfântul Ioan Casian)
Sufletul este ființă înțelegătoare și rațională având ca putere mintea, ca mișcare – cugetarea, iar ca efect înțelegerea. De aceea tot ce facem se datorează fiecăruia în parte. Fiecare dintre noi este înzestrat cu aceste puteri prin care poate să decidă asupra hotărârilor pe care le ia. Însă el, omul, poate să aleagă bine sau poate să aleagă rău, iar asta depinde tot de sufletul său, mai exact de simțurile sufletului său, deoarece, potrivit spuselor Sfântului Macarie Egipteanul, dacă cele cinci simțuri ale sufletului și anume inteligența, cunoașterea, discernământul, răbdarea și mila primesc harul cel de sus și sfințirea duhului sunt cu adevărat fecioare înțelepte, iar dacă se mărginesc la firea lor sunt cu adevărat fecioare neînțelepte și fiice ale acestei lumi. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
Verdictul dat de un singur înțelept cântărește mai mult decât toate părerile proștilor. (Robert Browning)