Căci Dumnezeu nu este un om ca mine, ca să stau cu El de vorbă și ca să mergem împreună la judecată. Între noi nu se află un al treilea care să-și pună mâna peste noi amândoi și care să depărteze varga Sa de deasupra capului meu, așa încât groaza Lui să nu mă mai tulbure; atunci aș vorbi și nu m-aș mai teme de El.Dar nu este așa și eu sunt singur cu mine însumi. (Ioan 9.32-35)
De la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia, care a pierit între altar și templu. Adevărat vă spun: Se va cere de la neamul acesta. Vai vouă, învățătorilor de Lege! Că ați luat cheia cunoștinței; voi înșivă n-ați intrat, iar pe cei ce voiau să intre i-ați împiedecat. Iar ieșind El de acolo, cărturarii și fariseii au început să-L urască groaznic și să-L silească să vorbească despre multe, pândindu-L și căutând să prindă ceva din gura Lui, ca să-I găsească vină. (Luca 11.51-54)
E trist când lumea te bârfește, dar când nu te bârfește nimeni e groaznic! (Oscar Wilde)
În fața iubirii, groaza și întunericul nu au nicio putere. (Henrik Ibsen)
Mai tare mă clatină groaza căderii decât lovitura. (Michel de Montaigne)
Măreția Lui oare nu vă înfricoșează și groaza Lui nu va cădea oare peste voi? (Iov 13.11)
Mânia zgomotoasă înfurie, mânia mută îngrozește. (Carmen Sylva, poetă și prima regină a României)
Secerișul a trecut, vara este pe sfârșite și noi tot nu suntem izbăviți: De durerea fiicei poporului meu sunt îndurerat, umblu posomorât și groaza m-a cuprins. Au doară nu mai este balsam în Galaad? Au doară nu mai este acolo doctor? De ce dar nu se vindecă fiica poporului Meu? (Ieremia 8.20-22)
Și a binecuvântat Dumnezeu pe Noe și pe fiii lui și le-a zis: „Nașteți și vă înmulțiți și umpleți pământul și-l stăpâniți! Groază și frică de voi să aibă toate fiarele pământului; toate păsările cerului, tot ce se mișcă pe pământ și toți peștii mării; căci toate acestea vi le-am dat la îndemână. Tot ce se mișcă și ce trăiește să vă fie de mâncare; toate vi le-am dat, ca și iarba verde. Numai carne cu sângele ei, în care e viața ei, să nu mâncați. (Facerea 9.1-4)
Uitați-vă la mine și mirați-vă foarte și puneți mâna la gură. Căci, când mă gândesc, mă apucă groaza și toată carnea de pe mine tremură. Pentru ce ticăloșii au viață, ajung la adânci bătrânețe și sporesc în putere? Urmașii lor se ridică voinici în fața lor și odraslele lor dăinuiesc sub ochii lor. (Iov 21.5-8)