Ca atunci când dezbraci haina ne vreme friguroasă, sau torni oțet pe silitră, așa este cântarea pentru o inimă întristată. (Solomon 25.20)
Deci slujnica portăreasă i-a zis lui Petru: Nu cumva ești și tu dintre ucenicii Omului acestuia? Acela a zis: Nu sunt. Iar slugile și slujitorii făcuseră foc, și stăteau și se încălzeau, că era frig, și era cu ei și Petru, stând și încălzindu-se. (Ioan 18.17, 18)
Iisus i-a zis: Mergi, copilul tău trăiește. Și omul a crezut cuvântului pe care i l-a spus Iisus și a plecat. Iar pe când cobora, slugile lui, l-au întâmpinat spunându-i că fiul lui trăiește. Și cerea, deci, să afle de la ele ceasul în care i-a fost mai bine. Deci i-au spus că ieri, în ceasul al șaptelea, l-au lăsat frigurile. (Ioan 4.50-52)
În osteneală și în trudă, în privegheri adeseori, în foame și în sete, în posturi de multe ori, în frig și în lipsă de haine. (II Corinteni 11.27)
Pielea s-a făcut pe mine neagră și oasele mele sunt arse de friguri. (Iov 30.30)
Să-ți ferești capul de frig și de prostie. (Părintele Arsenie Boca)
Și s-a întâmplat că tatăl lui Publius zăcea în pat, cuprins de friguri și de urdinare cu sânge, la care intrând
Pavel și rugându-se, și-a pus mâinile peste el și l-a vindecat. (Faptele Apostolilor 28.8)
Și venind Iisus în casa lui Petru, a văzut pe soacra acestuia zăcând, prinsă de friguri. Și S-a atins de mâna ei, și au lăsat-o frigurile și s-a sculat și Îi slujea Lui. (Matei 8.14, 15)
Ziua eram mistuit de căldură, iar noaptea de frig și somnul nu se lipea de ochii mei. (Facerea 31.40)