Când vezi vreun gând că-ți făgăduiește slava omenească, să știi sigur că-ți pregătește rușine. (Sfântul Marcu Ascetul)
Credința este deci o vedere dincolo de vederea fizică, este o vedere a unei realități nevăzute, dar promise, făgăduite. Prin credință, proorocii au văzut mai dinainte și au binevestit taina întrupării Fiului lui Dumnezeu. Prin credință, ei au prevăzut și prezis coborârea din slava cerească a Fiului lui Dumnezeu, care devine Fiul Omului prin întruparea Lui smerită din fecioară, răstignirea, moartea, învierea și înălțarea Lui la ceruri. Aici poate fi citat proorocul Isaia care a prevestit cu aproape 800 de ani înainte că “Fecioara va lua în pântece și va naște fiu și vor chema numele lui Emanuel.” (Patriarhul Daniel, Isaia 7.14)
Fericit este bărbatul care rabdă ispita, căci lămurit făcându-se va lua cununa vieții, pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce Îl iubesc pe El. Nimeni să nu zică, atunci când este ispitit: De la Dumnezeu sunt ispitit, pentru că Dumnezeu nu este ispitit de rele și El însuși nu ispitește pe nimeni. Ci fiecare este ispitit când este tras și momit de însăși pofta sa. Apoi pofta, zămislind, naște păcat, iar păcatul, odată săvârșit, aduce moarte. (Iacob 1.12-15)
Frumosul nu-i decât făgăduința fericirii. (Baudelaire)
Iar Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la arhierei ca să li-L dea pe Iisus. Și, auzind ei, s-au bucurat și au făgăduit să-i dea bani. Și el căuta cum să-L dea lor, la timp potrivit. (Marcu 14.10, 11)
Iar prăznuind Irod ziua lui de naștere, fiica Irodiadei a jucat în mijloc și i-a plăcut lui Irod. De aceea, cu jurământ i-a făgăduit să-i dea orice va cere. Iar ea, îndemnată fiind de mama sa, a zis: Dă-mi, aici pe tipsie, capul lui Ioan Botezătorul. (Matei 14.6-8)
Jertfește lui Dumnezeu jertfă de laudă și împlinește Celui Preaînalt făgăduințele tale. (Psalmi 49.15)
Mai bine să nu făgăduiești decât să nu împlinești ce ai făgăduit. (Ecclesiastul 5.4)
Nu te împiedica a împlini făgăduința în vreme bună, și nu aștepta până la moarte ca să faci ce ai făgăduit. Mai înainte de a făgădui, pregătește-te, și nu fi ca omul care ispitește pe Domnul. Adu-ți aminte de mânia cea din ziua sfârșitului și de vremea răsplătirii, când va întoarce Dumnezeu fața. (Ecclesiastul 18.22-24)
O cursă este pentru om să afierosească Domnului ceva în grabă și după ce a făgăduit să-i pară rău. (Solomon 20.25)
Și am făgăduit acolo post din partea tinerilor, înaintea Domnului Dumnezeului nostru, cerând de la El bună călătorie și nouă și celor împreună cu noi, fiii noștri, și dobitoacele. (III Ezdra 8.52)
Și nu i-a dat moștenire în ea nici o palmă de pământ, ci i-a făgăduit că i-o va da lui spre stăpânire și urmașilor lui după el, neavând el copil. (Faptele Apostolilor 7.5)
Viața mea am spus-o Ție; pune lacrimile mele înaintea Ta, după făgăduința Ta. (Psalmi 55.8)
Vom putea goni din noi patima ucigătoare numai dacă, susținuți de speranța celor viitoare și de contemplarea fericirii făgăduite, vom păstra mintea noastră stăpânită de o necontenită meditație spirituală. (Sfântul Ioan Casian)