Am trăit în acea singurătate care la tinerețe e dureroasă, însă la maturitate e minunată. (Albert Einstein)
Anii noștri s-au socotit ca pânza unui păianjen; zilele anilor noștri sunt șaptezeci de ani; iar de vor fi în putere optzeci de ani și ce este mai mult decât aceștia osteneală și durere; că trece viața noastră și ne vom duce. (Psalmi 89.10-12)
Arta vieții este arta de a evita durerea. (Thomas Jefferson)
Așteptarea este dureroasă. Uitarea este dureroasă. Dar cea mai mare suferință este aceea de a nu ști ce să faci. (Paulo Coelho)
Atât de mare e înșelăciunea, că primesc cu plăcere în suflete momeala aceea și nu se gândesc că plăcerea aceasta, ce poate răni, este scurtă și trecătoare, pe când durerea e continuă iar învinuirea conștiinței, cumplită. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Bucuria și durerea noastră măsoară rău orele: prima le face secunde, cealaltă secole. (Victor Hugo)
Ca să-i ferească sufletul de prăpastie și viața lui de calea mormântului; de aceea, prin durere, omul este mustrat în patul lui și oasele lui sunt zguduite de un cutremur neîntrerupt. (Iov 33.18, 19)
Căci se va ridica neam peste neam și împărăție peste împărăție și va fi foamete și ciumă și cutremure pe alocuri. Dar toate acestea sunt începutul durerilor. (Matei 24.7, 8)
Când m-am dus și l-am vizitat pe părintele Galeriu, înainte de a pleca, el era într-o suferință fantastică și am spus: Ce vă doare, părinte? Pe mine nimic, dar mă doare răul din lume. (Arhiepiscopul Casian, despre părintele Constantin Galeriu)
Cuprinsu-m-au durerile morții și râurile fărădelegii m-au tulburat. Durerile iadului m-au înconjurat; întâmpinatu-m-au lațurile morții. Și când mă necăjeau am chemat pe Domnul și către Dumnezeul meu am strigat. (Psalmi 17.5-7)
Cuvântul doare mai mult decât fapta, iar limba e mult mai ascuțită decât sabia. (Mihail Drumeș)
Dacă ispita plăcerii trebuie respinsă, ispita durerii trebuie acceptată. Ispita plăcerii aduce plăcere simțurilor și întristare sufletului, iar încercarea, adică ispita durerii, aduce întristare simțirii și bucurie sufletului. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
Dacă oamenii ar ști ce mare lucru este a fi în harul lui Dumnezeu, nu s-ar înspăimânta de nicio suferință și ar suporta în liniște orice durere, deoarece harul este rodul răbdării. (Sfânta Roza de Lima, patroana Americii Latine, a statului Peru și a Insulelor Filipine)
De dragul plăcerii, iubim patimile și de teama durerii, fugim de virtute. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
De la prima vedere se observă că cei doi dușmani ai fericirii omenești sunt: durerea și plictiseala. (Arthur Schopenhauer)
Din toată inima cinstește pe tatăl tău și nu uita niciodată durerile mamei tale. (Eclesiasticul 7.28)
Dintre toate suferințele, cele mai dureroase sunt cele pe care ți le-ai provocat singur. (Sofocle)
Disprețuiește plăcerile; plăcerea cumpărată cu durere e vătămătoare. (Quintus Horatius Flaccus)
Disprețuit era și cel din urmă dintre oameni; om al durerilor și cunoscător al suferinței, unul înaintea căruia să-ți acoperi fața; disprețuit și nebăgat în seamă. Dar El a luat asupră-Și durerile noastre și cu suferințele noastre S-a împovărat. Și noi Îl socoteam pedepsit, bătut și chinuit de Dumnezeu, dar El fusese străpuns pentru păcatele noastre și zdrobit pentru fărădelegile noastre. El a fost pedepsit pentru mântuirea noastră și prin rănile Lui noi toți ne-am vindecat. (Isaia 53.3-5)
Dumnezeu este ocrotitorul cel bun al răbdării noastre. Dacă ai lăsat pe seama Lui nedreptatea altora, El este răzbunător, pentru daune – despăgubitor, pentru durere – medic, pentru moarte – dătător de viață. Cât de mult poate răbdarea să-L aibă pe Dumnezeu datornic. (Tertulian)
Dumnezeu îngăduie durerea și suferința în timpul vieții. 7.14
Durerea din timpul rugăciunii se preface în bucurie și astfel mai facem un pas către mântuire. 11.9
Durerea este necesară numai acolo unde există scindare și negare. (Paul Ferrini)
Durerea este soarta celor vii. (Alexandr Sergheevici Pușkin)
Durerea taie în suflet brazdele prin care curge apoi izvorul viu al harului dumnezeiesc. (Nicolae Iorga)
E util să devii înțelept prin durere. (Eschil)
Este extrem de dureros să judeci un lucru pe care nu-l cunoști. (Sfinții Părinți)
Este un lucru destul de dureros să te uiți la propriile necazuri și să știi că tu ți le-ai creat. (Sofocle)
Fericirea înseamnă să nu ai dureri în trup și griji în minte. (Thomas Jefferson)
Fericirea reprezintă trecerea spiritului la o stare mai perfectă. Durerea, dimpotrivă, este trecerea la o stare inferioară. (Baruch Spinoza)
Geniul este capacitatea de a suporta dureri infinite. (Thomas Carlyle)
Gradul de sensibilitate la durere, frustrare, crește proporțional cu simțirea și inteligența. (Arthur Schopenhauer)
Gura lui e plină de blestem, de amărăciune și de vicleșug; sub limba lui osteneală și durere. (Psalmi 9.27)
Iar femeii i-a zis: „Voi înmulți mereu necazurile tale, mai ales în vremea sarcinii tale; în dureri vei naște copii; atrasă vei fi către bărbatul tău și el te va stăpâni„. (Facerea 3.16)
Iartă-ți întotdeauna dușmanii; nimic nu-i enervează mai tare. (Oscar Wilde)
Iubesc muzica cu patimă. Muzica e pentru mine un prilej de inspirație, dar câteodată un motiv de durere. (Gala Galaction)
În ceasul din urmă, vederea păcatelor îi sfâșie inima omului de durere. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
În fiecare plăcere e ascunsă câte o durere. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
Întâmplarea dureroasă face pe înțelept să-și aducă aminte de Dumnezeu, și întristează pe măsura ei pe cel ce a uitat de Dumnezeu. (Sfântul Marcu Ascetul)
Întreg umorul își are rădăcina în durere. (Richard Pryor)
Întristarea din cauza durerilor trupului este un ajutor de a păzi poruncile lui Dumnezeu. (Patericul)
Muzica de film este zgomot… chiar și mai dureroasă decât sciatica mea. (Thomas Beecham)
Nu există durere mai mare decât amintirea zilelor de bucurie în clipele de nenorocire. (Dante Alighieri)
Nu știu ce e durerea, căci n-am cunoscut plăcerea. (Barbu Ștefănescu Delevrancea)
O bucurie împărtășită este o bucurie dublă, o durere împărtășită este o jumătate de durere. (Jacques Deval)
„O, dacă durerea mea s-ar cântări și nenorocirea mea ar fi pusă la cântar! Și fiindcă este mai grea decât nisipul mărilor, de aceea cuvintele mele sunt bâlbâite! Pentru că săgețile Celui Atotputernic stau înfipte în mine și duhul meu bea veninul lor, de aceea spaimele lui Dumnezeu vin cete-cete împotriva mea. (Iov 6.2-4)
Omul este un ucenic, durerea este învățătorul său. (Alfred de Musset)
Pe Acesta, fiind dat, după sfatul cel rânduit și după știința cea dinainte a lui Dumnezeu, voi L-ați luat și, pironindu-L, prin mâinile celor fără de lege, L-ați omorât, pe Care Dumnezeu L-a înviat, dezlegând durerile morții, întrucât nu era cu putință ca El să fie ținut de ea. (Faptele Apostolilor 2.23, 24)
Pedeapsa care face ca iadul să fie iad este durerea că sufletul L-a pierdut pe Dumnezeu. (Alfons de Liguori)
Pentru ce ai făcut răul și n-ai făcut binele, suflete? Lacrimile celor pe care i-ai îndurerat se vor scula asupra ta la Judecată. (Părintele Savatie Baștovoi)
Pentru noi, cei credincioși, durerile morții sunt ca durerile nașterii, ale moșirii noastre la o viață nouă. (Sfântul Grigorie de Nisa)
Plânsul este o durere a sufletului, iar râsul o stricare a învățăturii. (Scriitorul bisericesc Salvianus)
Precum virtuțile obișnuiesc să se nască din dureri și din ocări, așa păcatele se nasc din plăceri și laude. (Sfântul Marcu Ascetul)
Prostia este o suferință nedureroasă a inteligenței. (Emil Cioran)
Satana este una din făpturile îndurerate ale creației. 9.11
Se cuvine ca atunci când ne aflăm în dureri să ne rugăm pentru înțelegerea bolii noastre, pentru suportarea cu răbdare și pentru izbăvirea de ea dacă așa este voia sfântă a lui Dumnezeu. Este bine, de asemenea, să cerem și altora să se roage pentru noi și în special preoților, pentru că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului, așa cum putem citi în Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Iacob. (Sfântul Ioan de Kronstadt)
Stăpân pe durere, stăpân pe minte, stăpân pe orice fel de manifestare în afară, așa trebuie să fie creștinul. 2.13
Și durerea are hotarele ei. (Thomas Mann)
Și pe când se chinuia Rahila în durerile nașterii, moașa i-a zis: „Nu te teme, că și acesta va fi băiat!” Iar când Rahila își dădea sufletul, căci a murit, a pus copilului numele Ben-Oni, adică fiul durerii mele, iar tatăl lui l-a numit Veniamin. Iar dacă a murit, Rahila a fost îngropată lângă calea ce duce la Efrata, adică la Betleem; Iacov a ridicat un stâlp de piatră pe mormântul ei și acest stâlp, de pe mormântul Rahilei, este până în ziua de astăzi. (Facerea 35.17-20)
Te-ai întrebat de ce, la revărsatul zorilor, cocoșul suspină dureros de repetate ori? Iată ce înseamnă asta – în oglinda dimineții s-a arătat că din viața ta a mai trecut o noapte, fără ca tu să-ți dai seama. (Omar Khayyam)
Truda nesomnului și a greții și durerile îmbuibării sunt cu omul nesățios. (Ecclesiasticul 31.23)
Un om liber este numai acela care trăiește alături de Hristos, alt om liber nu există. Numai el este deasupra oricărei dureri și oricărei nenorociri. Dacă el însuși nu se va nedreptăți pe sine în vreun fel și nu va greși față de sine cu nimic, nimeni nu are și nu va avea vreodată, vreo putere de a-i face rău, pentru că nu poate fi atins în niciun fel. Lipsurile nu-l vor chinui niciodată, pentru că știe că n-am adus cu noi nimic când am venit în lumea aceasta și este limpede că nici când o vom părăsi, nu vom putea lua cu noi nimic. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Zic unii că nu e suflet, dar de ce mă doare? (Tudor Mușatescu)