Dinții

 Ați auzit că s-a zis: „Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte„. Eu însă vă spun vouă: Nu vă împotriviți celui rău; iar cui te lovește peste obrazul drept, întoarce-i și pe celălalt. Celui ce voiește să se judece cu tine și să-ți ia haina, lasă-i și cămașa. Iar de te va sili cineva să mergi o milă, mergi cu el două. (Matei 5.38-41)

 Cu timpul, omul își pierde părul, dinții și iluziile. (Proverb)

 Deșteptați-vă, bețivilor, și plângeți! Și voi, băutorilor de vin, tânguiți-vă pentru vinul cel nou, căci vi s-a luat de la gură. Căci un popor a năvălit în țara mea, puternic și fără de număr; dinții lui ca dinții de leu, iar fălcile, ca fălcile de leoaică. (Ioil 1.5, 6)

 Dinte rău și picior șovăitor este cel fără credință în vreme de nevoie. (Solomon 25.19)

 Dumnezeu va zdrobi dinții lor în gura lor; măselele leilor le-a sfărâmat Domnul. (Psalmi 57.6)

 El mă sfâșie în furia Lui și se poartă cu mine dușmănos, scrâșnește din dinți împotriva mea; dușmanul meu aruncă asupră-mi săgețile ochilor săi; (Iov 16.9)

 Iar de va fi și altă vătămare, atunci să plătească suflet pentru suflet, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie. (Solomon 21.23-25)

 Iar fiii împărăției vor fi aruncați în întunericul cel mai din afară; acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. (Matei 8.12)

 Istoviți vor fi de foame și prăpădiți de lingoare și molimă rea; voi trimite asupra lor dinții fiarelor, veninul târâtoarelor din pulbere voi trimite. (Deutoronomul 32.22)

 Îmbrăcămintea omului, dezvelirea dinților, când râde, și călcătura lui vestesc ce este în el. (Ecclesiasticul 19.27)

 În zilele acelea nu vor mai zice: „Părinții au mâncat aguridă și copiilor li s-au strepezit dinții„. Ci fiecare va muri pentru fărădelegea sa; cine va mânca aguridă, aceluia i se vor strepezi dinții. (Ieremia 3.28, 29)

 Nu mă voi teme de mii de popoare, care împrejur mă împresoară. Scoală, Doamne, mântuiește-mă, Dumnezeul meu, că Tu ai bătut pe toți cei ce mă vrăjmășesc în deșert; dinții păcătoșilor ai zdrobit. A Domnului este mântuirea și peste poporul Tău, binecuvântarea Ta. (Psalmi 3.6-8)

 Oamenii își pierd mai întâi iluziile, după aceea dinții și la urmă si viciile. (Hans Moser)

 Pândi-va păcătosul pe cel drept și va scrâșni asupra lui, cu dinții săi. Iar Domnul va râde de el, că mai înainte vede că va veni ziua lui. (Psalmi 36.12, 13)

 Precum este oțetul pentru dinți și fumul pentru ochi, așa este omul leneș pentru cei ce-l pun la treabă. (Solomon 10.26)

 Să nu cumva să mijlociți și să fiu lipsit de bucuria de a fi mucenic. Sunt grâul lui Dumnezeu, lăsați-mă să fiu măcinat de dinții fiarelor, ca să mă fac pâine neprihănită lui Hristos. (Din Epistola către Romani a Sfântului Ignatie Teoforul, episcopul Antiohiei, ucenicul Sfinților Ioan Evanghelistul și Policarp al Smirnei. A scris 7 epistole, ce ne-au rămas de la el ca un testament al sfântului episcop și mucenic. A adus la Hristos pe Teofana și Drosida, soția și fiica împăratului Traian. Amândouă au fost martirizate la porunca împăratului. În calendarul creștin-ortodox sunt prăznuite pe 16 decembrie, respectiv 22 martie.)

 Scoală, Doamne, mântuiește-mă, Dumnezeul meu, că Tu ai bătut pe toți cei ce mă vrăjmășesc în deșert; dinții păcătoșilor ai zdrobit. (Psalmi 3.7)

 Și i-a zis: Prietene, cum ai intrat aici fără haină de nuntă? El însă a tăcut. Atunci împăratul a zis slugilor: Legați-l de picioare și de mâini și aruncați-l în întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. Căci mulți sunt chemați, dar puțini aleși. (Matei 22.12-14)

 Și-i vor arunca pe ei în cuptorul cu foc; acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. (Matei 13.42)