Adevărata ambiție constă, mai degrabă, în a te dovedi superior prin merite decât prin demnități. (Doamna de Lambert)
Dacă trăiești fără disciplină, mori fără demnitate. (Herbert Harris)
Femeia are demnitatea ei, privilegiile ei, puterile ei. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Ei nu pot lua demnitatea nostră dacă nu le-o dăm noi. (Mahatma Gandhi)
Mai bine o moarte demnă și eroică, decât un triumf necinstit și mârșav. (Giordano Bruno)
Mai bine să mori în picioare decât să trăiești în genunchi. (Emiliano Zapata)
Măreția omului este reală, atunci când el își cunoaște limitele. Cel care rezistă tendințelor de mărire, acela este corect situat în existență și stăpân pe însușirile sale spirituale. Fericit este cel care nu se evaluează pe sine în săvârșirea faptelor sale bune, sau cel care nu se socotește pe sine a fi lucrat ceva demn de laudă. Aceasta este adevărata smerenie; orgoliul, în schimb, pretinde recunoașterea meritelor, a reușitelor, ca fiind proprii, fără a le atribui ajutorului dat de Dumnezeu. “Sunt smerit, dar vreau să se știe!”, sună un cuvânt care revendică dobândirea unei virtuți întotdeauna discrete, niciodată atinsă, atunci când proclami că o deții. (Blaise Pascal)
Minciuna este disprețuirea și oarecum nimicirea propriei tale demnități umane.(Immanuel Kant)
Paradox: Demnitari cu demnități corupte pun în genunchi demnitatea nației. (Vasile Ponea)
Poate că singura demnitate adevărată a omului stă în capacitatea de a se depăși pe sine. (Miguel de Unamuno)