Apoi a zis Faraon către Iosif: „De vreme ce Dumnezeu ți-a descoperit toate acestea, nu se află om mai înțelept și mai priceput decât tine. Să fii dar tu peste casa mea. De cuvântul tău se va povățui tot poporul meu și numai prin tronul meu voi fi mai mare decât tine!” Apoi Faraon a zis lui Iosif: „Iată, eu te pun astăzi peste tot pământul Egiptului!” Și și-a scos Faraon inelul din degetul său și l-a pus în degetul lui Iosif, l-a îmbrăcat cu haină de vison și i-a pus lanț de aur împrejurul gâtului lui. Apoi a poruncit să fie purtat în a doua trăsură a sa și să strige înaintea lui: „Cădeți în genunchi!” Și așa a fost Iosif pus peste tot pământul Egiptului. (Facerea 41.39-43)
Aroganța este un monstru. Ea nu are simțuri, ci numai o limbă ascuțită si un deget arătător. (Toba Beta)
Au încercat atunci și magii cu vrăjile lor să facă țânțari, dar n-au putut. Și au rămas țânțari pe oameni și pe vite. Și au zis magii către Faraon: „Acesta e degetul lui Dumnezeu!” Dar inima lui Faraon s-a învârtoșat și nu i-a ascultat, după cum spusese Domnul. (Ieșirea 8.18, 19)
Au zis Lui: Învățătorule, această femeie a fost prinsă asupra faptului de adulter; iar Moise ne-a poruncit în Lege ca pe unele ca acestea să le ucidem cu pietre. Dar Tu ce zici? Și aceasta ziceau, ispitindu-L, ca să aibă de ce să-L învinuiască. Iar Iisus, plecându-Se în jos, scria cu degetul pe pământ. Și stăruind să-L întrebe, El S-a ridicat și le-a zis: Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra asupra ei. Iarăși plecându-Se, scria pe pământ. (Ioan 8.4-7)
Binecuvântat este Domnul Dumnezeul meu, Cel ce învață mâinile mele la luptă și degetele mele la război. (Psalmi 143.1)
Că leagă sarcini grele și cu anevoie de purtat și le pun pe umerii oamenilor, iar ei nici cu degetul nu voiesc să le miște. (Matei 23.4)
Când m-am suit eu pe munte, ca să primesc lespezile de piatră, tablele legământului, pe care l-a încheiat Domnul cu voi, am stat în munte patruzeci de zile și patruzeci de nopți, și nici pâine n-am mâncat, nici apă n-am băut. Atunci mi-a dat Domnul două table de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu; pe acelea erau scrise toate cuvintele pe care vi le-a grăit Domnul pe munte, din mijlocul focului, în ziua adunării. (Deutoronomul 9.9, 10)
Ei au băut vin și au preamărit pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă, de fier, de lemn și de piatră. În aceeași clipă au ieșit degetele unei mâini de om, care au scris în fața sfeșnicului celui mare pe tencuiala peretelui palatului regal, și regele a văzut vârful degetelor mâinii care scria. Atunci fața regelui s-a îngălbenit și gândurile lui s-au tulburat; încheieturile coapselor sale au slăbit, iar genunchii i se izbeau unul de altul neîncetat. (Daniel 5.4-6)
Este mai cinstit să urăști pe față, decât să-ți ascunzi gândul sub un chip înșelător. (Cicero)
Fiul meu; păzește spusele mele și îndrumările mele ascunde-le la tine. Păstrează sfaturile mele ca să rămâi în viață și orânduielile mele ca lumina ochilor tăi. Leagă-le pe degetele tale, scrie-le pe tabla inimii tale! (Solomon 7.1-7)
Frații mei, nu căutând la fața omului să aveți credința în Domnul nostru Iisus Hristos, Domnul slavei. Căci, dacă va intra în adunarea voastră un om cu inele de aur în degete, în haină strălucită, și va intra și un sărac, în haină murdară, iar voi puneți ochii pe cel care poartă haină strălucită și-i ziceți: Tu șezi bine aici, pe când săracului îi ziceți: Tu stai acolo, în picioare, sau: Șezi jos, la picioarele mele, n-ați făcut voi, oare, în gândul vostru, deosebire între unul și altul și nu v-ați făcut judecători cu socoteli viclene? (Iacob 2.1-4)
Iar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamănul, nu era cu ei când a venit Iisus. Deci au zis lui ceilalți ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, și dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, și dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede. Și după opt zile, ucenicii Lui erau iarăși înăuntru, și Toma, împreună cu ei. Și a venit Iisus, ușile fiind încuiate, și a stat în mijloc și a zis: Pace vouă! Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tău încoace și vezi mâinile Mele și adu mâna ta și o pune în coasta Mea și nu fi necredincios ci credincios. A răspuns Toma și I-a zis: Domnul meu și Dumnezeul meu! Iisus I-a zis: Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut! Deci și alte multe minuni a făcut Iisus înaintea ucenicilor Săi, care nu sunt scrise în cartea aceasta. Iar acestea s-au scris, ca să credeți că Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, și, crezând, să aveți viață în numele Lui. (Ioan 20.24-31)
Mai mult câștigi prin iertare decât prin violență. (La Fontaine)
Mic eram între frații mei și tânăr în casa tatălui meu; pășteam oile tatălui meu. Mâinile mele au făcut harpa și degetele mele au întocmit psaltirea. (Psalmi 151.1, 2)
Omul de nimic, omul necinstit și viclean umblă cu minciuna pe buze. Face cu ochiul, dă din picioare, face semne cu degetele. În inima lui e vicleșug, pururea se gândește la rău și seamănă gâlceavă. Pentru aceasta fără de veste va veni peste el prăpădul, nimicit va fi dintr-o dată și fără leac. (Solomon 6.12-15)
Să-și moaie preotul degetul său în sângele vițelului și să stropească de șapte ori înaintea Domnului asupra perdelei sfintei sfintelor. (Leviticul 4.17)
Stima valorează mai mult decât celebritatea, considerația valorează mai mult decât renumele. (Nicolas Chamfort)
Și dacă satana s-a dezbinat în sine, cum va mai sta împărăția lui? Fiindcă ziceți că Eu scot pe demoni cu Beelzebul. Iar dacă Eu scot demonii cu Beelzebul, fiii voștri cu cine îi scot? De aceea ei vă vor fi judecători. Iar dacă Eu, cu degetul lui Dumnezeu, scot pe demoni iată a ajuns la voi împărăția lui Dumnezeu. (Luca 11.18-20)
Și el, strigând, a zis: Părinte Avraame, fie-ți milă de mine și trimite pe Lazăr să-și ude vârful degetului în apă și să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în această văpaie. (Luca 16.24)
Și I-au adus un surd, care era și gângav, și L-au rugat ca să-Și pună mâna peste el. Și luându-l din mulțime, la o parte, Și-a pus degetele în urechile lui, și scuipând, S-a atins de limba lui. Și privind la cer, a suspinat și a zis lui: Effatta! ceea ce înseamnă: Deschide-te! Și urechile lui s-au deschis, iar legătura limbii lui îndată s-a dezlegat, și vorbea bine. Și le poruncea să nu spună nimănui. Dar, cu cât le poruncea, cu atât mai mult ei Îl vesteau. (Marcu 7.32-36)
Viața fiecărui om este un basm scris cu degetele lui Dumnezeu. (Hans Christian Andersen)