Cugetarea este măreția omului. (Blaise Pascal)
Cugetarea smerită nu e o osândire a noastră din partea conștiinței, ci cunoașterea harului lui Dumnezeu și a compătimirii Lui. (Sfântul Marcu Ascetul)
Cugetarea trează. 4.6
A gândi, a cugeta, e tot secretul voinței, ca și al memoriei. (William James)
Acolo unde este biserica, acolo este cea mai sigură casă a cugetului nostru. (Sfântul Ambrozie al Mediolanului)
Ai cugetat oare la întinderea pământului? Spune, știi toate acestea? (Iov 38.18)
Blândețea vine dintr-un suflet mărinimos și dintr-o cugetare sănătoasă. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Căci cuvântul lui Dumnezeu e viu și lucrător și mai ascuțit decât orice sabie cu două tăișuri, și pătrunde până la despărțitura sufletului și duhului, dintre încheieturi și măduvă, și destoinic este să judece simțirile și cugetările inimii. (Evrei 4.12)
Când am intrat la început în chinovie, am zis cugetului meu: că tu și măgarul una sunteți. Precum măgarul se bate și nu grăiește, se ocărăște și nimic nu spune, așa și tu. După cum zice psalmistul: dobitoc m-am făcut la Tine și eu pururea cu Tine. (Avva Nistero cel din chinovie)
Când un om are cugetul curat, când nu are în el murdărie, atunci va putea locui în el Stăpânul universului. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Cel ce e smerit în cugetul său și împlinește o lucrare duhovnicească, când citește dumnezeieștile Scripturi pe toate le aduce în legătură cu sine și nu cu altul. (Sfântul Marcu Ascetul)
Cine nu cugetă decât pe jumătate, acela nu crede nici în Dumnezeu; dar cine cugetă corect, acela trebuie să creadă în Dumnezeu. (Isaac Newton)
Cugetul curat e ca ochiul sănătos, nu poate suferi nicio murdărie. (Richard Wurmbrand)
Cununa călugărului este smerita cugetare. (Avva Or)
Dacă mintea se va elibera de tot ceea ce este potrivnic ei, se va odihni și va afla un alt veac nou și va cugeta la cele noi și nestricăcoase. (Sfântul Isaia Pustnicul)
Dar unii dintre cărturari ziceau în sine: Acesta hulește. Și Iisus, știind gândurile lor, le-a zis: Pentru ce cugetați rele în inimile voastre? (Matei 9.3, 4)
Inima celui înțelept va cugeta la pildele celor înțelepți, și o ureche ascultătoare este dorința celui înțelept. (Ecclesiasticul 3.28)
Înfierbântatu-s-a inima mea înăuntrul meu și în cugetul meu se va aprinde foc. (Psalmi 38.4)
Învățătorule, care poruncă este mai mare în Lege? El i-a răspuns: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău. (Matei 22.36, 37)
La tinerețe domină intuiția, la bătrânețe cugetarea; de aceea, la tinerețe omul este mai mult poet, iar la bătrânețe mai mult filosof. (Arthur Schopenhauer)
Liber cugetători 10.1
Lucrul socotit de unii ca însemnând fericirea, este faptul de a nu avea cugetul încărcat, precum și acela de a nu fi împovărat conștiința altora. (Eusebiu de Cezareea)
Mintea robită se curăță desăvârșit prin cugetarea duhovnicească. (Casiodor, scriitor bisericesc)
Nici cel trufaș la cugetare nu-și cunoaște căderile sale, nici cel smerit la cugetare, virtuțile sale. (Avva Ilie Ecdicul)
Poezia e sufletul intim al omului, e cugetarea divină, e puntea pe care poți trece în lumea visului. (Vasile Conta)
Postul face sufletul mai cuviincios, sfințește cugetarea, alungă dracii. 2.10
Să biruim prin blândețe pe cei care ne-au ofensat, să-i câștigăm prin evlavia noastră, să lăsăm să-i pedepsească cugetul lor și nu mânia noastră. (Sfântul Grigorie de Nazians)
Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta și din tot sufletul tău și din toată puterea ta și din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuți. (Luca10.27)
Să nu adormi înainte de a cugeta la păcatele pe care le-ai săvârșit în cursul zilei. 6.6
Scopul tuturor oamenilor nu este altul decât acela de a ajunge la asemănarea cu Dumnezeu prin cuget curat și de a rămâne întru El. (Sfântul Grigorie Taumaturgul)
Smerenia nu privește la cele ce are, ci cugetă și caută la cele ce nu are. 8.14
Sufletul este ființă înțelegătoare și rațională având ca putere mintea, ca mișcare – cugetarea, iar ca efect – înțelegerea. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
Sunt trei cărări ale binelui: să săvârșești binele prin faptă, prin cuget și prin cuvânt. (Origen)
Unde este Biserica, acolo este cea mai sigură casă a cugetului tău. (Sfântul Ambrozie al Mediolanului)
Vai de cei ce cugetă gânduri silnice stând în așternuturile lor și de cei ce săvârșesc fărădelegea la lumina zilei de îndată ce află prilej. (Miheia 2.1)
Vasele olarului le lămurește cuptorul; iar ispita omului cugetul lui. (Ecclesiasticul 27.5)
Văzând însă Domnul Dumnezeu că răutatea oamenilor s-a mărit pe pământ și că toate cugetele și dorințele inimii lor sunt îndreptate la rău în toate zilele, I-a părut rău și s-a căit Dumnezeu că a făcut pe om pe pământ. Și a zis Domnul: „Pierde-voi de pe fața pământului pe omul pe care l-am făcut! De la om până la dobitoc și de la târâtoare până la păsările cerului, tot voi pierde, căci Îmi pare rău că le-am făcut”. Noe însă a aflat har înaintea Domnului Dumnezeu. (Facerea 6.5-8)