În ortodoxie, clipa nu este doar un pas spre moarte, ca în filosofia lui Heidegger, ci clipa oferă și posibilitatea valorificării potențelor umane creatoare, nealterate de păcat. Ea poate releva capacitatea noastră de a dobândi, în condițiile temporalității, valori eterne și poate redescoperi vocația originară. Clipa poate răscumpăra timpul pierdut, când se restabilește în ea comuniunea cu Dumnezeu, sau poate pierde un timp bun, de o viață întreagă, când în ea se săvârșește, prin păcat, ruperea comuniunii cu Dumnezeu. (Patriarhul Daniel)
Nu rațiunea revoltată față de Dumnezeu, ci rațiunea rugătoare, rațiunea smerită, singura care poate construi comuniunea sinceră și smerită, din iubire între oameni. (Sfântul Cuviosul Paisie de la Neamț)
Raiul este bucuria comuniunii de iubire a oamenilor cu Dumnezeu și cu semenii lor, iar iadul este suferința neîmplinirii sau durerea vidului spiritual din sufletul omului, pentru că nu a răspuns iubirii milostive a lui Dumnezeu cât timp a trăit pe pământ. (Patriarhul Daniel)
Trebuie să iubesc sublimul, și nu secularizarea, nu umanizarea omului de dragul meu, al celui slab, care nu pot să mă ridic la Dumnezeu. Să-L primim pe Dumnezeu așa cum este El, și chiar și atunci când lovește parcă în ceea ce iubim noi cu iubirea aceasta trecătoare. Să lăsăm totul de dragul iubirii celei viitoare, celei veșnice, care se îndreaptă către lucrurile cele spirituale pe care Hristos ar fi dorit să le spună gadarenilor, însă a fost împiedicat pentru că vorbea un alt limbaj decât vorbeau ei. Să ne împropriem, să ne însușim acest limbaj al lui Dumnezeu, și atunci nu va mai fi niciun conflict de interese între noi și Dumnezeu. Nu va mai fi niciun conflict moral între felul de a vedea noi lucrurile și felul în care Hristos le-a lăsat scrise în Sfânta Evanghelie. Să vorbim, să ne împropriem acest limbaj sfânt al lui Dumnezeu și apoi, atunci, între noi și El nu va mai fi decât armonie și comuniune și viață împreună veșnică. (Episcopul vicar patriarhal Sebastian Ilfoveanu)
Valoarea timpului, ca posibilitate a ridicării din păcat și restabilirii comuniunii cu Dumnezeu, ni se descoperă mai ales în iconomia mântuirii. Fiecare clipă care trece, și noi n-am luat în ea decizia pentru realizarea sa în bine, este o clipă sau un timp pierdut. Clipa se prezintă astfel ca semn al unei posibile mântuiri, dar și ca semn al unei posibile căderi sau pierderi. … (Patriarhul Daniel, vezi Clipa)