Călugărul cel ce nu-şi stăpâneşte limba în vremea mâniei, nici patimile nu-şi va stăpâni. (Avva Yperehie)
Călugărul cu nădejde tare junghie lenea omorând cu sabia acesteia pe aceea. (Sfântul Ioan Scărarul)
Călugărul îmbunătăţit se vede pe sine “mai prejos decât toată zidirea”. (Avva Pimen)
Acest fel de haină trebuie călugărul să poarte, încât să o pună afară de chilie trei zile şi nimeni să nu i-o ia. (Avva Pambo)
Când am intrat la început în chinovie, am zis cugetului meu: că tu şi măgarul una sunteţi. Precum măgarul se bate şi nu grăieşte, se ocărăşte şi nimic nu spune, aşa şi tu. După cum zice psalmistul: dobitoc m-am făcut la Tine şi eu pururea cu Tine. (Avva Nistero cel din chinovie)
Cununa călugărului este smerita cugetare. (Avva Or)
Dacă mintea ta e furată în vremea rugăciunii, încă n-a cunoscut că se roagă un monah, ci eşti încă un mirean, care înfrumuseţează cortul din afară. (Evagrie Ponticul)
De mare folos este pentru călugări postul. 11.11
Din multe documente ale monahismului din primele veacuri se vede că monahii stăteau la rugăciune, în singurătatea chiliei, cu mâinile ridicate. Astfel se rugau cuvioşii Pahomie cel Mare, Sisoe cel Mare; probabil astfel se rugau foarte mult; aşa ne sfătuieşte să ne rugăm Sfântul Ioan Scărarul. O asemenea poziţie a trupului ajută şi sufletul să ajungă într-o astfel de stare; să se înalţe spre cele de sus. Însă trebuie să ne ferim să întindem mâinile prea tare şi să le ridică cât mai sus, ca să nu ajungem în stare de fierbinţeală şi de extaz, de la care este numai un pas până la înşelare de sine şi amăgire drăcească. Mâinile trebuie întinse moderat, ca duhul să rămână în linişte, smerenie şi umilinţă; trebuie să dăm trupului poziţia celui atârnat pe cruce, iar nu poziţia celui ce zboară spre cer. Capul să fie plecat în jos, iar mâinile ridicate. (Din cartea “Tâlcuiri la Patericul egiptean”, pagina 31, a Sfântului Ignatie Briancianinov)
Iubirea adevărată impune, ca şi monahismul, asceză şi sfinţenie. (Paul Evdokimov)
În urma unei adevărate nevoi, monahului îi este îngăduit să bea vinul cu măsură (cumpătat), ca vinul să lucreze în stomac, nu şi în cap. (Avva Xoie)
Monahii sunt rugătorii naţiunii, rugătorii poporului. (Împăratul Justinian al Bizanţului)
Nu poţi să te faci călugăr de nu te vei face ca focul, arzând tot. (Avva Iosif cel din Panefo)
Oglinda călugărului este rugăciunea. (Patericul)
Pe monahul cel din afară îl realizează mulţi, dar pe monahul cel dinlăuntru îl realizează puţini. 1.8
Pentru ce dracii se tem de tine? De când m-am făcut călugăr, mă nevoiesc ca să nu las mânia să se suie până la gâtlejul meu. (Avva Isidor)
Postul este frâu călugărului asupra păcatului. Cel ce îl leapădă, cal turbat după parte femeiască se află. (Avva Yperehie)
Rostul călugărului. 1.10
Trebuie călugărului acestea trei: străinătatea, sărăcia şi tăcerea întru răbdare. (Avva Andrei)
Unii monahi şi-au zdrobit trupurile în asceză, dar, fiindcă nu au avut discernământ, s-au îndepărtat de Dumnezeu. (Sfântul Antonie cel Mare)
Zis-a Avva Iosif: Nu poţi să te faci călugar dacă nu te vei face ca focul, arzând tot.