Bucuria e semnul libertăţii. 11.19
Bucuria este întotdeauna legată de dragoste. 11.19
Bucuria este starea de spirit normală a omului. Cu cât dezvoltarea intelectuală şi morală a omului este mai ridicată, cu atât omul este mai liber şi viaţa îi dă mai multă satisfacţie. (Anton Pavlovici Cehov)
Bucuria morţii 7.6
Bucuria nu este în lucruri, ci în noi. (Richard Wagner)
Bucuria rugăciunii 3.4
Bucuria şi durerea noastră măsoară rău orele: prima le face secunde, cealaltă secole. (Victor Hugo)
Bucuria trebuie să existe, chiar şi în întristări. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
Admiraţia este suprema bucurie a înţelegerii. (Albert Camus)
Ardoarea în rugăciune vine de la propia voinţă, pe când bucuria vine de la har.(Sfântul Macarie Egipteanul)
Atunci când cineva voieşte să-şi rânduiască viaţa după voia lui Dumnezeu, se bucură de atâta ajutor de Sus, încât i se împlineşte tot ceea ce voieşte. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură; plângeţi cu cei ce plâng. (Romani 12.15)
Bucuraţi-vă în nădejde; în suferinţă fiţi răbdători; la rugăciune stăruiţi. (Romani 12.12)
Bucuraţi-vă pururea. Rugaţi-vă neîncetat. Daţi mulţumire pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi. (I Tesaloniceni 5.16-18)
Bucurie se face în cer pentru un păcătos care se căieşte. 11.1
Când a întors Domnul robia Sionului ne-am umplut de mângâiere. Atunci s-a umplut de bucurie gura noastră şi limba noastră de veselie; atunci se zicea între neamuri: „Mari lucruri a făcut Domnul cu ei!” (Psalmi 125.1, 2)
Când eşti în pace şi nu ai altă luptă, atunci mai mult te smereşte, ca nu cumva bucurie străină intrând, să ne lăudăm şi să fim daţi la război. Că de multe ori Dumnezeu pentru neputinţele noastre, nu ne lasă să fim daţi spre luptă, ca să nu pierim. (Avva Visarion)
Când te afli în lărgime să nu te bucuri şi când te afli în necazuri să nu te întristezi şi să nu le socoteşti pe acestea ca străine de calea lui Dumnezeu, căci pe calea Lui se umblă din veac şi din neam în neam, prin cruce şi moarte. (Sfântul Isaac Sirul)
Copile, eu mă bucur de succesele tale, cum mă bucur de succesele mele! (Părintele Serafim Popescu, citat de părintele Teofil Pârâin, căruia i-a adresat aceste cuvinte)
Dacă ispita plăcerii trebuie respinsă, ispita durerii trebuie acceptată. Ispita plăcerii aduce plăcere simţurilor şi întristare sufletului, iar încercarea, adică ispita durerii, aduce întristare simţirii şi bucurie sufletului. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
Dacă ştii să te bucuri de viaţă, nu-ţi este greu să păstrezi sentimentul de uimire. (Ray Bradbury)
Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. (I Corinteni 13.5-7)
Dumnezeu ne trimite darurile cu o bucurie mai mare decât cea cu care le primim noi. (Sfântul Grigorie de Nazians)
Durerea din timpul rugăciunii se preface în bucurie şi astfel mai facem un pas către mântuire. 11.9
Duşmanii noştri se bucură, bat din palme şi se veselesc atunci când, din pricina mulţimii necazurilor, ne pierdem nădejdea, nu mai putem judeca şi renunţăm să ducem mai departe lupta. (Sfântul Vasile cel Mare)
Fericirea nu stă în bani; stă în bucuria realizărilor, în emoţia efortului creativ. (Franklin D. Roosevelt)
Iar plecând ele în grabă de la mormânt, cu frică şi cu bucurie mare au alergat să vestească ucenicilor Lui. (Matei 28.8)
Iată, v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului, şi nimic nu vă va vătăma. Dar nu vă bucuraţi de aceasta, că duhurile vi se pleacă, ci vă bucuraţi că numele voastre sunt scrise în ceruri. (Luca 10.19, 20)
Ironia este veselia gândirii şi bucuria înţelepciunii. (Anatole France)
În credinţă ne întâlnim cu Dumnezeu şi trăim cu El. Răsplata imediată a acestei trăiri este o bucurie sfântă, religioasă. E bucuria unui dor împlinit, bucuria vederii fiinţei cele dragi, bucuria negrăită a întâlnirii cu Dumnezeu. (Părintele Ilarion Felea)
În Hristos putem să cunoaştem această sfântă bucurie. 11.19
În tăcere suntem inundaţi de energia lui Dumnezeu care ne ajută să facem toate lucrurile în bucurie. (Maica Tereza)
În zi de fericire fii bucuros, iar în zi de nenorocire gândeşte-te că Dumnezeu a făcut şi pe una şi pe cealaltă, aşa ca omul să nu descopere nimic din cele viitoare. (Ecclesiastul 7.14)
Marea calitate a unui şef de şcoală este de a fi bucuros când e depăşit de elevii săi. (Grigore Moisil)
Mergând mergeau şi plângeau, aruncând seminţele lor, dar venind vor veni cu bucurie, ridicând snopii lor. (Psalmi 125.6)
Nu ajungi la bucurie decât trecând prin suferinţă. 6.15
Nu există bucurie mai mare ca aceea pe care o simţi atunci când învingi dificultătile. (Samuel Johnson)
Nu există bucurie mai mare decât cea venită pe neaşteptate. (Sofocle)
Nu există durere mai mare decât amintirea zilelor de bucurie în clipele de nenorocire. (Dante Alighieri)
Nu ştii tu oare că de mult de tot, din zilele când omul a fost aşezat pe pământ, desfătarea celor fără de lege ţine foarte puţin şi bucuria făţarnicului nu stă decât o clipă? (Iov 20.4, 5)
Numai valorile sufleteşti ne procură bucuria. (Alexis Carrel, medic chirurg şi biolog francez)
O bucurie împărtăşită este o bucurie dublă, o durere împărtăşită este o jumătate de durere. (Jacques Deval)
O operă de artă este o bucurie veşnică. (John Keats)
O soartă nefericită e mai de folos oamenilor decât o soartă fericită. Aceasta din urmă, totdeauna sub masca fericirii, când se arată, minte. Cea dintâi este însă totdeauna adevărată, când se arată nestatornică prin schimbarea sa. Una înşeală, alta instruieşte. Una sub masca unor bunuri mincinoase înlănţuie minţile celor ce se bucură de ea, cealaltă, prin cunoaşterea fericirii fragile, eliberează. (Betius, scriitor bisericesc)
Omul care descoperă pe Dumnezeu se trezeşte ca dintr-o beţie: întreaga lui viaţă i se pare o pierdere de timp. Dar omul necredincios face şi vorbeşte lucruri vrednice de râs; dacă-i dai bani se bucură şi dacă îl lauzi te slujeşte ca un catâr. De tânăr îşi părăseşte casa în care s-a născut şi pleacă de-şi pierde frumuseţea şi cinstea printre străini. (Părintele Savatie Baştovoi)
Orice creştin trebuie să găsească un loc în inima sa, atât pentru tristeţea răstignirii, dar şi pentru speranţa şi bucuria învierii. (Părintele Dumitru Păduraru)
Pe cel care se bucură în Domnul, niciun necaz nu-l va scoate din bucuria lui. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Pentru aceasta, bucuraţi-vă ceruri şi cei ce locuiţi în ele. Vai vouă, pământule şi mare, fiindcă diavolul a coborât la voi având mânie mare, căci ştie că timpul lui e scurt. (Apocalipsa 12.12)
Pentru cel drept bucuria cea dumnezeiască şi cerească este continuă. (Sfântul Vasile cel Mare)
Plângerea de sine umple sufletul de o fericită bucurie. (Sfântul Grigorie Palama)
Pocăinţa e îndreptată mai mult spre bucurie decât spre întristare. Pocăinţa nu este un accent de remuşcări şi autocompătimiri, ci o convertire, o recentrare a întregii noastre vieţi pe Sfânta Treime. Căinţa nu înseamnă privirea în jos la imperfecţiunile proprii, ci în sus spre iubirea lui Dumnezeu. Să priveşti nu ceea ce n-ai reuşit să fii, ci ceea ce poţi încă deveni cu harul lui Hristos. (Mitropolitul Kallistos Ware)
Pocăinţa este starea de trecere de la iluzie la realitatea care contează pentru mântuire. Păcatul este întot-
deauna o iluzie. Sfinţii Părinţi spun că atunci când demonii ne ispitesc, dau o strălucire deosebită lucrurilor şi persoanelor, le amplifică o valoare pe care nu o au. “În păcat este o căutare infinită a lucrurilor finite”, cum spunea Maurice Rondel. Deci, pocăinţa însemnează revenire la un realism, se văd lucrurile trecătoare în dimensiunea lor de lucruri limitate şi de aceea ne întoarcem spre cele ce nu sunt limitate, nu sunt trecătoare, spre valorile veşnice şi astfel ajungem la bucurie. (Patriarhul Daniel)
Postul este şi el astfel, nu un prilej de tristeţe, ci de bucuria împărtăşirii aceleiaşi vieţi în Hristos. 5.8
Postul, bucuria împărtăşirii aceleiaşi vieţi în Hristos. 5.8
Prietenia îndoieşte bucuriile şi înjumătăţeşte necazurile. (Francis Bacon)
Prin iubirea de Dumnezeu pătrundem în veşnicie, în bucuria veşnică, în învierea veşnică. 11.19
Raiul este bucuria comuniunii de iubire a oamenilor cu Dumnezeu şi cu semenii lor, iar iadul este suferinţa neîmplinirii sau durerea vidului spiritual din sufletul omului, pentru că nu a răspuns iubirii milostive a lui Dumnezeu cât timp a trăit pe pământ. (Patriarhul Daniel)
Regula de bază a bucuriei autentice este să o împărtăşeşti cu cei din jur. (George Byron)
Sau care femeie, având zece drahme, dacă pierde o drahmă, nu aprinde lumina şi nu mătură casa şi nu caută cu grijă până ce o găseşte? Şi găsind-o, cheamă prietenele şi vecinele sale, spunându-le: Bucuraţi-vă cu mine, căci am găsit drahma pe care o pierdusem. Zic vouă, aşa se face bucurie îngerilor lui Dumnezeu pentru un păcătos care se pocăieşte. (Luca 15.8-10)
Să ne rânduim viaţa după voia lui Dumnezeu, pentru că numai aşa ni se pot împlini dorinţele, mai ales cele care ţin de viaţa veşnică şi de bucuria sufletească. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Să nu cumva să mijlociţi şi să fiu lipsit de bucuria de a fi mucenic. Sunt grâul lui Dumnezeu, lăsaţi-mă să fiu măcinat de dinţii fiarelor, ca să mă fac pâine neprihănită lui Hristos. (Sfântul Ignatie Teoforul)
Săvârşirea la timp a faptelor bune constituie cel mai mare bine al vieţii omeneşti. Este cu adevărat singurul bine, bucurie neîntreruptă pe care ţi-o dau faptele bune. Căci împlinirea poruncilor bucură întru nădejde pe făcătorul faptelor bune. (Sfântul Grigorie de Nisa)
Singura cale să te menţii fericit, e să înveţi să te bucuri de necazuri. (Proverb englezesc)
Slujiţi Domnului cu frică şi vă bucuraţi de El cu cutremur. (Psalmi 2.11)
Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. (Luca 1.28)
Trebuie să citim Biblia aşa cum un tânăr citeşte scrisoarea de la iubita lui, bucurându-se la gândul că aceasta este scrisă pentru el. (Soren Kierkegaard, filosof şi teolog danez)
Viaţa e o luptă de care trebuie să ne bucurăm, nu ceva pe care e nevoie să-l îndurăm. (Sfinţii Părinţi)
Zis-a Avva Ilie: De nu va căuta mintea cu trupul, în zadar este osteneala, căci de iubeşte cineva necazul, mai pe urmă i se face lui spre bucurie şi odihnă.