Ascunde-ți ostenelile și faptele bune și ferește-te ca limba ta să nu ți le răpească. (Avva Isaia)
Ca să-i ferească sufletul de prăpastie și viața lui de calea mormântului; de aceea, prin durere, omul este mustrat în patul lui și oasele lui sunt zguduite de un cutremur neîntrerupt. (Iov 33.18, 19)
Cum să ne ferim de ignoranță 5.4
Deși de moarte strașnic ne ferim, totuși un sfert din viață noi dormim. (George Byron)
Din multe documente ale monahismului din primele veacuri se vede că monahii stăteau la rugăciune, în singurătatea chiliei, cu mâinile ridicate. Astfel se rugau cuvioșii Pahomie cel Mare, Sisoe cel Mare; probabil astfel se rugau foarte mult; așa ne sfătuiește să ne rugăm Sfântul Ioan Scărarul. O asemenea poziție a trupului ajută și sufletul să ajungă într-o astfel de stare; să se înalțe spre cele de sus. Însă trebuie să ne ferim să întindem mâinile prea tare și să le ridică cât mai sus, ca să nu ajungem în stare de fierbințeală și de extaz, de la care este numai un pas până la înșelare de sine și amăgire drăcească. Mâinile trebuie întinse moderat, ca duhul să rămână în liniște, smerenie și umilință; trebuie să dăm trupului poziția celui atârnat pe cruce, iar nu poziția celui ce zboară spre cer. Capul să fie plecat în jos, iar mâinile ridicate. (Din cartea “Tâlcuiri la Patericul egiptean”, pagina 31, a Sfântului Ignatie Briancianinov)
Dreapta-socoteală este păzitoare a virtuților și în același timp îl ferește pe om de loviturile păcatului. Omul care urmează luării-aminte, niciodată nu se va depărta de faptele virtuoase și nici nu va fi prins de prăpădul păcatului. (Sfântul Vasile cel Mare)
Ferește-te de rău și fă bine, caută pacea și o urmează pe ea. (Psalmi 33.13)
Fii vigilent: ferește-ți mintea de gânduri negative. (Buddha)
Înțelepciunea n-a părăsit pe dreptul cel vândut, ci l-a ferit de păcat. (Cartea înțelepciunii lui Solomon 10.13)
Lumea e atât de tare ocupată cu aparența, încât prea puțin îi pasă de realitate. Nu te lăsa înșelat de aparențe, pentru că nu știi niciodată cine este în fața ta. Ferește-te, cât vei trăi, să judeci oamenii după cum arată. (Jean de La Fontaine)
Nimic nu te ferește mai bine de plictiseală, care este flagelul vieții omenești, decât bogăția spirituală. (Arthur Schopenhauer)
Prin iubire și credință se ispășește păcatul și prin frica de Dumnezeu te ferești de rele. (Solomon 16.6)
Să ne ferim de a vesti adevărul celor care nu sunt în stare să-l asculte. (Jean-Jacques Rousseau)
Să-ți ferești capul de frig și de prostie. (Părintele Arsenie Boca)
Urăște minciuna, iartă-i pe mincinoși, dar ferește-te de amândoi. (Pitagora)