A rămâne

A Lui este înțelepciunea și atotputernicia; cine ar putea să-I stea împotrivă și să rămână teafăr? (Iov 9.4)

Alexandru Macedon a avut trei dorințe înainte de moarte: Să fie purtat spre mormânt de către medicii eminenți ai vremii sale, pentru a arăta cât de neputincioși suntem în fața morții. A doua dorință era să arunce bani și pietre scumpe pe marginea ultimului său drum, semn că tot ceea ce agonisim rămâne pe pământ. Iar ultima dorință, probabil se știe mai bine decât celelalte, a fost ca mâinile sale să atârne în afara sicriului, pentru că murim cum ne-am născut.

Arta rămâne o taină și o credință. Iar când se face după vreo teorie, este falsă. (Constantin Brâncuși)

Ascultați cu luare-aminte cuvintele mele și ceea ce vă voi spune să vă rămână în urechi. (Iov 13.17)

Binele pe care omul îl dorește, nu rămâne nelucrător în el, ci dumnezeiescul izvor, în oricine s-ar afla el, preface pe cel ce s-a atins de el și-i împărtășește puterile Sale proprii. (Sfântul Grigorie de Nisa)

Binele poate lua forma Răului, dar tot Bine rămâne și face parte din planul creat de El pentru omenire. (Paulo Coelho)

Blândețea este așezarea nemișcată a sufletului, care rămâne același la cinste și la necinste. (Sfântul Ioan Scărarul)

Ca să ai aura intelectuală trebuie să rămâi elev toată viața. (Radu Beligan)

Căci Hristos nu m-a trimis ca să botez, ci să binevestesc, dar nu cu înțelepciunea cuvântului, ca să nu rămână zadarnică crucea lui Hristos. (I Corinteni 1.17)

Când nu poți ocoli primejdia, nu-ți rămâne decât s-o înfrunți curajos. (Friedrich Ruckert)

Când simțurile ne trădează, ne rămâne rațiunea. (Galileo Galilei)

Când stomacul e plin, se aprind și dorințele după alte plăceri; iar când se află în lipsă, rămân și acestea liniștite și mai potolite. (Sfântul Nil Ascetul)

Cel ce gândește să-și păstreze curățenia în mijlocul săturării și luxului, este asemenea omului care, culcându-se în mijlocul noroiului, trage nădejde să rămână curat. (Arhiepiscopul Inochenție)

Celor ce sunt necăsătoriți și văduvelor le spun: Bine este pentru ei să rămână ca și mine. Dacă însă nu pot să se înfrâneze, să se căsătorească. Fiindcă mai bine este să se căsătorească, decât să ardă. Iar celor ce sunt căsătoriți, le poruncesc, nu eu, ci Domnul: Femeia să nu se despartă de bărbat! (I Corinteni 7.8-10)

Chopin este și rămâne cel mai îndrăzneț și mândru spirit poetic al vremii…. (Robert Schumann)

Cine iubește pe fratele său rămâne în lumină și sminteală nu este în el. Iar cel ce urăște pe fratele său este în întuneric și umblă în întuneric și nu știe încotro se duce, pentru că întunericul a orbit ochii lui. (I Ioan 2.10, 11)

Coincidența este felul lui Dumnezeu de a rămâne anonim. (Albert Einstein)

Crede-mă, fiule, dacă oamenii ar putea să vadă de aici moștenirea, slava și odihna, pe care Dumnezeu le-a pregătit pentru cei care-L iubesc, oricât de mult ar fi să rămână în această lume, și chiar de ar fi să trăiască într-o colibă întunecată, cu viermi până la genunchi, tot nu s-ar lăsa abătuți de tristețe. 1.1

Culmea umanului rămâne sfântul, geniul. (Nichifor Cainic)

Dacă există în lume o forță, care poate să depășească frica pe deplin, să nimicească orice pericol, rămână nepăsătoare la orice pagubă până pe patul de moarte, această forță este iubirea. (Poetul bengalez Rabindranath Tagore)

Dacă nu știi să ierți, rămâi în brațele satanei. 10.4

Dar Iisus a zis: Vezi aceste mari clădiri? Nu va rămâne piatră peste piatră să nu se risipească. (Marcu 13.2)

Dar mințile lor s-au învârtoșat, căci până în ziua de azi, la citirea Vechiului Testament, rămâne același văl, neridicându-se, căci el se desființează prin Hristos; ci până astăzi, când se citește Moise, stă un văl pe inima lor; iar când se vor întoarce către Domnul, vălul se va ridica. (II Corinteni 3.14-16)

De aceea facem semnul crucii înainte de rugăciune, ca să ne ordoneze și să ne adune, să ne cuprindă gândurile și inima și voința în Dumnezeu. După rugăciune, ca să rămână în noi ceea ce ne-a dăruit Dumnezeu, ca să ne apere de primejdii. (Romano Guardini, 8.7)

Deci, logica crucii e logica iubirii. A avea un raport înțelept cu crucea înseamnă a avea capacitatea să jertfești liber din ceea ce ai pentru a dărui. Și când ești dispus să jerfești, orice necaz ți s-ar întâmpla nu provoacă disperare și cârteală, ci te ajută să rămâi senin și lucid, o stare necesară pentru a reuși și s-o iei totdeauna de la capăt. (Teologul catolic Marko Rupnik)

Deci zicea Iisus către iudeii care crezuseră în El: Dacă veți rămâne în cuvântul Meu, sunteți cu adevărat ucenici ai Mei; și veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face liberi. Ei însă I-au răspuns: Noi suntem sămânța lui Avraam și nimănui niciodată n-am fost robi. Cum zici Tu că: Veți fi liberi? Iisus le-a răspuns: Adevărat, adevărat vă spun: Oricine săvârșește păcatul este rob al păcatului. Iar robul nu rămâne în casă în veac; Fiul însă rămâne în veac. Deci, dacă Fiul vă va face liberi, liberi veți fi într-adevăr. Știu că sunteți sămânța lui Avraam, dar căutați să Mă omorâți, pentru că cuvântul Meu nu încape în voi. (Ioan 8.31-37)

Din multe documente ale monahismului din primele veacuri se vede că monahii stăteau la rugăciune, în singurătatea chiliei, cu mâinile ridicate. Astfel se rugau cuvioșii Pahomie cel Mare, Sisoe cel Mare; probabil astfel se rugau foarte mult; așa ne sfătuiește să ne rugăm Sfântul Ioan Scărarul. O asemenea poziție a trupului ajută și sufletul să ajungă într-o astfel de stare; să se înalțe spre cele de sus. Însă trebuie să ne ferim să întindem mâinile prea tare și să le ridică cât mai sus, ca să nu ajungem în stare de fierbințeală și de extaz, de la care este numai un pas până la înșelare de sine și amăgire drăcească. Mâinile trebuie întinse moderat, ca duhul să rămână în liniște, smerenie și umilință; trebuie să dăm trupului poziția celui atârnat pe cruce, iar nu poziția celui ce zboară spre cer. Capul să fie plecat în jos, iar mâinile ridicate. (Din cartea “Tâlcuiri la Patericul egiptean”, pagina 31, a Sfântului Ignatie Briancianinov)

Dumnezeu altoiește mlădița care rămâne în El. 3.4

Epoca noastră nu rămâne la credință și la miracolul ei care transformă apa în vin, ci merge mai departe, transformând vinul în apă. (Soren Kierkegaard, filosof și teolog danez)

Fiecare copil este un artist. Problema care se pune este cum rămână un artist și după ce va crește. (Pablo Picaso)

Frica de Domnul este curată, rămâne în veacul veacului. Judecățile Domnului sunt adevărate, toate îndreptățite. (Psalmi 18.10)

Harul este ca un rai plin de binecuvântări; și milostenia în veac rămâne. (Ecclesiasticul 40.19)

În orice cetate sau sat veți intra, cercetați cine este în el vrednic și acolo rămâneți până ce veți ieși. (Matei 10.11)

La bine nu poți respira de prieteni, la greu rămâi doar cu Dumnezeu! (Vladimir Ghika)

 Luarea-aminte, ca discernământ, îl ajută pe om să-și cunoască starea lăuntrică și să știe la ce treaptă a ajuns, și astfel să vadă limpede câtă cale a străbătut, și câte îi mai rămâne de făcut până la împărăția cerurilor. (Sfinții Părinți)

Lucrați, nu pentru mâncarea cea pieritoare, ci pentru mâncarea ce rămâne întru viața veșnică. 2.2

Milostiv și drept este Domnul, și dreptatea Lui rămâne în veac. 9.21

O geometrie nu poate fi mai adevărată decât alta, ea poate fi numai mai comodă. Or, geometria euclidiană este și va rămâne cea mai comodă. (Henri Poincaré)

Oamenii trec, dar operele lor rămân. (Augustin Louis Cauchy)

Oamenilor după ce mor le rămân cele pe care nu le nădăjduiesc și nici nu le bănuiesc. (Heraclit)

Omul cinstit rămâne drept, incoruptibil, în orice împrejurare. (Augustin Păunoiu)

Pe plan tehnologic, am progresat, am înaintat foarte repede, dar pe plan psihologic comportamentul nostru, atitudinile, acțiunile noastre, au rămas mai mult sau mai puțin neevoluate. Suntem în continuare agresivi, brutali, cruzi, smintiți. (Krishnamurti, filosof indian)

Poeții vin și pleacă, dar poezia rămâne eternă. (David Boia)

Prietenii, de dragul virtuții, rămân veșnic lângă tine. (Sfântul Gură de Aur)

Rămân un clovn, nimic mai mult. Asta mă face să fiu superior unui politician. (Charlie Chaplin)

Religia este, ca să spunem așa, adâncul liniștit al mării, care rămâne liniștit oricât de înalte ar fi valurile. (Ludwig Wittgenstein)

Rușinea este cea mai aspră dintre pedepse; ea va rămâne în picioare și la dreapta judecată, pentru că unii vor învia pentru o viață veșnică, alții pentru o rușine și batjocură veșnice. (Sfântul Vasile cel Mare)

Se tem de moarte numai cei care nu cred în înviere. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Scopul tuturor oamenilor nu este altul decât acela de a ajunge la asemănarea cu Dumnezeu prin cuget curat și de a rămâne întru El. (Sfântul Grigorie Taumaturgul)

Smerenia nu privește la cele ce are, ci cugetă și caută la cele ce nu are. 8.14

Slavă lui Dumnezeu că numai 17 creștini am aflat când am venit aici episcop, iar acum, când merg la Domnul, atâțea necredincioși rămân câți credincioși am aflat întâi. (Sfântul Grigorie Taumaturgul, episcopul Neocezareei, ucenicul marelui scriitor bisericesc Origen)

Și Eu voi ruga pe Tatăl și alt Mângâietor vă va da vouă ca să fie cu voi în veac, Duhul Adevărului, pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede, nici nu-L cunoaște; voi Îl cunoașteți, că rămâne la voi și în voi va fi! Nu vă voi lăsa orfani: voi veni la voi. (Ioan 14.16-18)

Unde este mângâierea Duhului, neputința și trândăvia nu rămân. 1.1