Acela însă a zis către el: „Nu merg, ci mă duc în țara mea și la neamul meu”. Dar Moise a zis: „Nu ne părăsi, pentru că tu știi cum ne așezăm noi taberele în pustie și vei fi ochiul nostru. Dacă mergi cu noi, binele ce ni-l va face Domnul, îl vom face și noi ție”. (Numerii 10.30-32)
Cei ce părăsesc legea ridică în slăvi pe păcătoși, iar cei ce o păzesc se aprind împotriva lor. (Solomon 28.4)
Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit? Departe sunt de mântuirea mea cuvintele greșelilor mele. (Psalmi 21.1)
Iar în ceasul al nouălea a strigat Iisus cu glas mare, zicând: Eli, Eli, lama sabahtani? adică: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit? (Matei 27.46)
În toate pătimind necaz, dar nefiind striviți; lipsiți fiind, dar nu deznădăjduiți; prigoniți fiind, dar nu părăsiți; doborâți, dar nu nimiciți; purtând totdeauna în trup omorârea lui Iisus, pentru ca și viața lui Iisus să se arate în trupul nostru. (II Corinteni 4.8-10)
Începutul trufiei omului este a părăsi pe Dumnezeu și a-și întoarce inima sa de la Cel care l-a făcut. (Ecclesiasticul 10.11)
Întoarce-te la Domnul și părăsește păcatele, roagă-te înaintea feței Lui și împuținează sminteala ta. (Ecclesisticul 17.20)
Lepădarea ta de credință te va pedepsi și răutatea ta te va mustra. Înțelege și vezi cât e de rău și de amar de a părăsi pe Domnul Dumnezeul tău și de a nu mai avea nici o teamă de Mine, zice Domnul Dumnezeul puterilor. (Ieremia 2.19)
Mila și adevărul să nu te părăsească; leagă-le împrejurul gâtului tău, scrie-le pe tabla inimii tale; atunci vei afla har și bunăvoință înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor. (Solomon 3.3, 4)
Mulți și-au părăsit avutul pentru Hristos. (Sfântul Ioan Casian)
Nu este înțelept acela care va părăsi o certitudine pentru o incertitudine. (Samuel Johnson)
Nu părăsi un prieten vechi, căci cel nou nu este asemenea lui. Prieten nou, vin nou; lasă-l să se învechească și-l bea cu plăcere. (Ecclesiasticul 9.10)
Omul care descoperă pe Dumnezeu se trezește ca dintr-o beție: întreaga lui viață i se pare o pierdere de timp. Dar omul necredincios face și vorbește lucruri vrednice de râs; dacă-i dai bani se bucură și dacă îl lauzi te slujește ca un catâr. De tânăr își părăsește casa în care s-a născut și pleacă de-și pierde frumusețea și cinstea printre străini. (Părintele Savatie Baștovoi)
Părăsește mânia și lasă iuțimea; nu căuta să viclenești. (Psalmi 36.8)
Pe prietenul tău și pe prietenul tatălui tău nu-i părăsi; în casa fratelui tău nu intra în ziua restriștii tale. Mai bun e un vecin aproape de tine, decât un frate departe. (Solomon 27.10)
Pocăința este părăsirea păcatului. Fără părăsirea păcatului nu există pocăință. (Părintele Teofil Pârâian)
Să nădăjduiască în Tine cei ce cunosc numele Tău, că n-ai părăsit pe cei ce Te caută pe Tine, Doamne! (Psalmi 9.10)
Să nu părăsești rugăciunea din grija neputinței, nici măcar o singură zi, până mai răsufli, ci auzi pe cel ce zice: Când sunt slab, atunci sunt tare. 1.1
Sfințenia este excluderea și părăsirea răutății și a păcatului. (Sfântul Chiril al Alexandriei)
Trupul se află între stricăciune și nestricăciune, dar el nu este nici stricăciune, nici nestricăciune. Atunci când a fost dominat prin intermediul plăcerilor de stricăciune, el, care era făptura nestricăciunii, a înclinat către țărâna pământului. Ca urmare, a fost dat morții de către Dumnezeu pentru a fi cumințit, dar n-a fost părăsit, nici lăsat pradă stricăciunii. (Metodiu de Olimp, scriitor bisericesc din secolul al treilea)