A te apropia neîncetat de perfecțiunea absolută este o nevoie înnăscută, o necesitate impusă omului, este o datorie. (Marie d’Agoult)
A trăi fără speranță înseamnă să încetezi să trăiești. (Dostoievski)
A uita este marele secret al firilor tari și creatoare, a uita asemenea naturii care nu-și cunoaște trecutul, care reîncepe neîncetat tainele zămislirilor ei neobosite. (Honoré de Balzac)
Alungă pe cel batjocoritor și cearta va lua sfârșit și pricina și defăimarea vor înceta. (Solomon 22.10)
Atunci regele a dat poruncă să aducă pe Daniel și 1-a aruncat în groapa cu lei. După acestea regele a prins a grăi și a zis lui Daniel: „Dumnezeul tău pe Care tu Îl cinstești fără încetare, Acela te va scăpa!” Apoi s-a adus o piatră care a fost pusă peste gura gropii, iar regele a pecetluit-o cu inelul său și cu inelul dregătorilor săi, așa ca nimic să nu se schimbe cu privire la Daniel. (Daniel 6.17, 18)
Atunci sluga lui Avraam a alergat înaintea ei și i-a zis: „Dă-mi să beau puțină apă din urciorul tău!” Iar ea a zis: „Bea, domnul meu!” Și îndată și-a lăsat urciorul pe brațe și i-a dat să bea apă până a încetat de a mai bea. (Facerea 24.17, 18)
Bucurați-vă pururea. Rugați-vă neîncetat. Dați mulțumire pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi. (I Tesaloniceni 5.16-18)
Dar, pe când ei vâsleau, El a adormit. Și s-a lăsat pe lac o furtună de vânt, și corabia se umplea de apă și erau în primejdie. Și, apropiindu-se, L-au deșteptat, zicând: Învățătorule, Învățătorule, pierim. Iar El, sculându-Se, a certat vântul și valul apei și ele au încetat și s-a făcut liniște. Și le-a zis: Unde este credința voastră? Iar ei, temându-se, s-au mirat, zicând unii către alții: Oare cine este Acesta, că poruncește și vânturilor și apei, și-L ascultă? (Luca 8.23-25)
De-ar fi să-mi zdrobești toate oasele, nu voi înceta să mărturisesc că numai credinta în Hristos duce pe oameni la mântuire. (Sfântul Sfințit Mucenic Teodot, episcopul Chiriniei)
Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii – se vor desființa; darul limbilor va înceta; știința se va sfârși; pentru că în parte cunoaștem și în parte proorocim. Dar când va veni ceea ce e desăvârșit, atunci ceea ce este în parte se va desființa. (I Corinteni 13.8-10)
Glasul cel plin de veselie al lirei a încetat, chiotele zgomotoase nu mai sunt, încetat-a glasul harpei. La cântec nu se mai bea, și amar este vinul pentru băutor. Cetatea pustiită este în ruină, intrarea fiecărei case este închisă. (Isaia 24.8-10)
Iar când a încetat de a vorbi, i-a zis lui Simon: Mână la adânc, și lăsați în jos mrejele voastre, ca să pescuiți. (Luca 5.4)
Iar Saul – care se numește și Pavel – plin fiind de Duh Sfânt, a privit țintă la el, și a zis: O, tu cel plin de toată viclenia și de toată înșelăciunea, fiule al diavolului, vrăjmașule a toată dreptatea, nu vei înceta de a strâmba căile Domnului cele drepte? Și acum, iată mâna Domnului este asupra ta și vei fi orb, nevăzând soarele până la o vreme. Și îndată a căzut peste el pâclă și întuneric și, dibuind împrejur, căuta cine să-l ducă de mână. (Faptele Apostolilor 13.9-11)
Încetează, fiul meu, să asculți ademenirea și să te lași îndepărtat de învățăturile înțelepte. (Solomon 19.27)
Îndeletniciți-vă cu rugăciuni neîncetate. (Sfântul Ignatie Teoforul)
Mântuitorul spunea în predica de pe munte: Ajunge zilei răutatea ei. Aici se înțelege prin răutate grija, munca și necazurile, care se repetă zilnic fără încetare, destul deci pentru o singură zi, așa ca să nu mai adăugăm și grija zilei de mâine, s-o încărcăm prea mult încât să nu putem avea posibilitatea îndeletnicirii și cu lucruri spirituale. Nu numai vicleșugul este numit răutate, ci și cele amintite mai sus. (Teologul Teoclitos)
Natura se însuflețește și se împuternicește printr-o neîncetată mișcare. (Comenius)
Privind fără-ncetare prostia omenească / De lung urât cuprinsă, Eternitatea cască. (Vasile Alecsandri)
Rugăciunea neîncetată 11.15
Să ne aducem aminte neîncetat de moarte, să ne supraveghem imaginația pentru ca satana să nu poată făuri gânduri mincinoase. (Sfântul Isihie Sinaitul)
Să nu încetăm de a face binele, căci vom secera la timpul său, dacă nu ne vom lenevi. (Galateni 6.9)
Sărutare nu Mi-ai dat; ea însă de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele. Cu untdelemn capul Meu nu l-ai uns; ea însă cu mir Mi-a uns picioarele. (Luca 7.45, 46)
Se pare că viața și speranța trebuie să înceteze împreună. (Anne Brontë)
Și îndată izvorul sângelui ei a încetat și ea a simțit în trup că s-a vindecat de boală. Și îndată, cunoscând Iisus în Sine puterea ieșită din El, întorcându-Se către mulțime, a întrebat: Cine s-a atins de Mine? (Marcu 5.29, 30)