A zis către ei: Aţi adus la mine pe Omul acesta, ca pe un răzvrătitor al poporului; dar iată eu, cercetându-L în faţa voastră, nici o vină n-am găsit în acest Om, din cele ce aduceţi împotriva Lui. (Luca 23.14)
A-ţi aduce aminte de Dumnezeu e mai necesar decât a respira. 6.5
Adevărat, adevărat zic vouă că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă. Cel ce îşi iubeşte sufletul îl va pierde; iar cel ce îşi urăşte sufletul în lumea aceasta îl va păstra pentru viaţa veşnică. (Ioan 12.24, 25)
Adevărata cinstire pe care o acordăm Fiului lui Dumnezeu, ca şi cea pe care o aducem lui Dumnezeu, ca părinte, constă mai ales într-o viaţă cinstită. (Origen)
Adu-ţi la lumină inconştientul, altfel îţi va conduce el viaţa, şi tu îi vei spune destin. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog elveţian)
Aducerea aminte a răului este rugina sufletului. (Sfântul Ioan Scărarul)
Aduceţi jertfe şi intraţi în curţile Lui. Închinaţi-vă Domnului în curtea cea sfântă a Lui. (Psalmi 95.8)
Am învăţat să pun alături de alte virtuţi şi prietenia, aducându-mi aminte de cel care a spus cu înţelepciune, referindu-se aici la Aristotel, că prietenul e un al doilea eu. (Sfântul Vasile cel Mare)
Am observat că tot timpul îndurarea aduce rezultate mai bune decât justiţia strictă. (Abraham Lincoln)
Apoi a mai zis iarăşi Domnul Dumnezeu către Noe: „Iată, ca semn al legământului, pe care-l închei cu voi şi cu tot sufletul viu ce este cu voi din neam în neam şi de-a pururi, pun curcubeul Meu în nori, ca să fie semn al legământului dintre Mine şi pământ. Când voi aduce nori deasupra pământului, se va arăta curcubeul Meu în nori, şi-Mi voi aduce aminte de legământul Meu, pe care l-am încheiat cu voi şi cu tot sufletul viu şi cu tot trupul, şi nu va mai fi apa potop, spre pierzarea a toată făptura. Va fi deci curcubeul Meu în nori şi-l voi vedea, şi-Mi voi aduce aminte de legământul veşnic dintre Mine şi pământ şi tot sufletul viu din tot trupul ce este pe pământ!” (Facerea 9.12-16)
Apoi Domnul mi-a spus: „Tu să nu te rogi pentru poporul acesta spre binele lui. De vor posti, nu voi auzi strigarea lor; de vor aduce arderi de tot şi prinoase, nu voi primi, ci cu sabie, cu foamete şi cu molimă îi voi pierde”. (Ieremia 14.11, 12)
Atât optimistul, cât şi pesimistul şi-au adus contribuţia la dezvoltarea societăţii. Optimistul a inventat avionul şi pesimistul paraşuta. (Gladys Bronwyn Stern)
Căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri. Aceasta este soarta celor lacomi de câştig; lăcomia le aduce pierderea vieţii. (Solomon 1.18, 19)
Căci întristarea cea după Dumnezeu aduce pocăinţă spre mântuire, fără părere de rău; iar întristarea lumii aduce moarte. Că iată, însăşi aceasta, că v-aţi întristat după Dumnezeu, câtă sârguinţă v-a adus, ba încă şi dezvinovăţire şi mâhnire şi teamă şi dorinţă şi râvnă şi ispăşire! Întru totul aţi dovedit că voi înşivă sunteţi curaţi în acest lucru. (II Corinteni 7.10, 11)
Căci unul este Dumnezeu, unul este şi Mijlocitorul între Dumnezeu şi oameni: omul Hristos Iisus, Care S-a dat pe Sine preţ de răscumpărare pentru toţi, mărturia adusă la timpul său. (I Timotei 2.5, 6)
Când îţi aduci aminte de Dumnezeu înmulteşte rugăciunea, ca atunci când Îl uiţi, Domnul să-Şi aducă aminte de tine. (Sfântul Marcu Ascetul)
Ce folos aduc banii în mâna celui nebun? Ar putea dobândi înţelepciune, dar nu are pricepere. (Solomon 17.16)
Ce se va întâmpla cu omul, când Dumnezeu îşi va întoarce pivirea Sa dreaptă asupra sufletului său şi nu va găsi nimic bun întrânsul? Aduceţi-vă aminte ce-a păţit smochinul în care Domnul nu a găsit niciun fel de rod. (Sfântul Tihon din Zadonsk)
Cei care îşi aduc aminte de iad, nu vor ajunge acolo. Cei care nu-şi aduc aminte, nu vor scăpa de el. (Sfântul Vasile cel Mare)
Cel ce e smerit în cugetul său şi împlineşte o lucrare duhovnicească, când citeşte dumnezeieştile Scripturi pe toate le aduce în legătură cu sine şi nu cu altul. (Sfântul Marcu Ascetul)
Dacă ispita plăcerii trebuie respinsă, ispita durerii trebuie acceptată. Ispita plăcerii aduce plăcere simţurilor şi întristare sufletului, iar încercarea, adică ispita durerii, aduce întristare simţirii şi bucurie sufletului. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
Dacă maurii au civilizat Spania după ce au cucerit-o, mongolii au cucerit Rusia fără să-i aducă algebra. (Puşkin)
Dacă-şi va aduce aminte omul de păcatele sale, Dumnezeu va lua de la el trândăvia.(Sfântul Ioan Scărarul)
Darul cu care fiecare a fost înzestrat să-l aibă de la Dumnezeu, să-l înmulţească spre facerea de bine, aducând folos multora, căci nimeni nu este neîmpărtăşit de bunătatea lui Dumnezeu. (Sfântul Vasile cel Mare)
Daţi băutură îmbătătoare celui ce este gata să piară şi vin celui cu amărăciune în suflet, ca să bea şi să uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de chinul lui. (Ecclesiastul 31.6, 7)
De aceea, cel căruia i se pare că stă neclintit să ia seama să nu cadă. Nu v-a cuprins ispită care să fi fost peste puterea omenească. Dar credincios este Dumnezeu; El nu va îngădui ca să fiţi ispitiţi mai mult decât puteţi, ci odată cu ispita va aduce şi scăparea din ea, ca să puteţi răbda. (I Corinteni 10.12, 13)
Deci, dacă îţi vei aduce darul tău la altar şi acolo îţi vei aduce aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă darul tău acolo, înaintea altarului, şi mergi întâi şi împacă-te cu fratele tău şi apoi, venind, adu darul tău. (Matei 5.23, 24)
Diavolul ne aduce în minte, în timpul rugăciunii, toate lucrările şi părerile oamenilor, îngrămădeşte toate grijile şi ne aduce cele mai bune soluţii ale problemelor care ne preocupă. 9.10
Diavolul nu poate să se apropie de om, sau să-i aducă ispite, dacă Dumnezeu nu îngăduie. (Sfântul Isaac Sirul)
Este un lucru bun să citeşti cărţi de citate, pentru că citatele, atunci când sunt gravate în memorie, îţi aduc gânduri bune. (Winston Churchill)
Făcând vâlvă în jurul jignirii ce ţi s-a adus nu micşorezi amărăciunea, dar măreşti ruşinea. (Boccaccio)
Făţărnicia este omagiul pe care viciul îl aduce virtuţii.( François de La Rochefoucauld)
Fericit este bărbatul care rabdă ispita, căci lămurit făcându-se va lua cununa vieţii, pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce Îl iubesc pe El. Nimeni să nu zică, atunci când este ispitit: De la Dumnezeu sunt ispitit, pentru că Dumnezeu nu este ispitit de rele şi El însuşi nu ispiteşte pe nimeni. Ci fiecare este ispitit când este tras şi momit de însăşi pofta sa. Apoi pofta, zămislind, naşte păcat, iar păcatul, odată săvârşit, aduce moarte. (Iacob 1.12-15)
Fericirea nu depinde de ce eşti sau de ce ai, ci doar de ceea ce gândeşti. Mulţumirea aduce fericire chiar şi săracului, iar nemulţumirea aduce sărăcie chiar şi bogatului. Viitorul vine către noi bucăţică după bucăţică, puţin câte puţin. Nu ştim niciodată ce ne aşteaptă, dar dacă păstrăm o atitudine pozitivă, va fi mereu loc pentru o nouă şansă şi vom putea fi mulţumiţi. (Confucius)
Gândul cu care ai dat, acela îţi aduce răsplata. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Iar sămânţa semănată în pământ bun este cel care aude cuvântul şi-l înţelege, deci care aduce rod şi face: unul o sută, altul şaizeci, altul treizeci. (Matei 13.23)
Întâmplarea dureroasă face pe înţelept să-şi aducă aminte de Dumnezeu, şi întristează pe măsura ei pe cel ce a uitat de Dumnezeu. (Sfântul Marcu Ascetul)
Întristarea cea după Dumnezeu aduce mântuirea. (Sfântul Vasile cel Mare)
Înţeleptul merge pe cărarea vieţii ce duce în sus, ca să ocolească drumul iadului care merge în jos. (Solomon 15.24) Învierea lui Hristos aduce în inima omului nădejdea mântuirii 11.21
Mai cumplită este deznădejdea decât păcatul. Cel care şi-a pierdut speranţa a pierdut totul. Şi Iuda şi Petru au păcătuit; cel dintâi a căzut în deznădejde, curmându-şi viaţa, cel de al doilea a căzut în deznădejde, dar s-a ridicat prin speranţă, iar căinţa i-a adus iertarea lui Dumnezeu. (Ioan Carpatinul)
Marea asceză înseamnă a răbda bolile şi a aduce cântări de mulţumire lui Dumnezeu. (Amma Sincletica)
Mustrarea de conştiinţă aduce multă trezvie minţii. 9.14
Neîncrederea în adevăr aduce moarte, după cum încrederea în adevăr aduce viaţă. (Pitagoreanul Filon, autorul cărţii “Despre Moise”)
Nepătimirea aduce cu sine lipsa de tulburare a inimii omului. 12.5
Nimic nu aduce atâta odihnă şi linişte sufletului nostru, ca bunătatea şi smerenia.(Sfântul Ioan Gură de Aur)
Nimic nu este mai dulce pentru un copil decât mama. Da, copii, iubiţi-vă mama! Viaţa nu vă aduce nicio altă dragoste care să facă atâta bine. (Euripide)
Nu socotiţi că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace, ci sabie. (Matei 10.34)
Numai binecuvântarea Domnului îmbogăţeşte, iar truda zadarnică nu aduce spor. (Solomon 10.22)
O afacere care aduce numai bani, este o afacere proastă. (Henry Ford)
Ocara de la oameni aduce întristare inimii, dar se face pricină de curăţie celui ce o rabdă. (Sfântul Marcu Ascetul)
Omul nu este creat doar pentru a îngriji şi conduce lumea, ci şi pentru a o transfigura, pentru a o transforma în lumină şi a o aduce ca ofrandă de mulţumire Creatorului. 6.3
Orice rău aduce mai multă vătămare celui care-l face decât celui care-l îndură. (Sfântul Toma de Aquino)
Păziţi-vă deci de vorbele cârtitoare şi deşarte şi feriţi limba voastră de clevetire, fiindcă vorba cea mai tainică nu va trece fără pedeapsă şi gura mincinoasă aduce sufletului moarte. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 1.11)
Pentru robii stomacului, pântecele este Dumnezeu sensibil. Prin lăcomie, omul aduce jertfă pântecelui şi gurii sale, în loc să aducă jertfă curată lui Dumnezeu. (Sfântul Grigorie Palama)
Pizma şi mânia împuţinează zilele şi grija aduce bătrâneţile mai înainte de vreme. (Ecclesiasticul 30.25)
Psihicul are două părţi: conştientul şi inconştientul. Sinele este centrul inconştientului; Eul este centrul conştientului. Cu aducerea inconştientului în conştient, Sinele este mărit, iar Eul redus. Reducerea Eului este un lucru bun, deoarece mai puţine dorinţe sunt create şi activate, permiţând seninătatea. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog elveţian)
Răbdarea şi timpul îţi aduc mai multe decât puterea şi pasiunea. (La Fontaine)
Răutatea şi de la Dumnezeu pe oameni i-a îndepărtat şi pe unii de alţii ne-a dezbinat. De aceea, cu toată osârdia să căutăm fapta cea bună, care şi la Dumnezeu ne aduce şi pe unii cu alţii ne uneşte. (Avva Isidor)
Să faci corăbiei o fereastră la un cot de la acoperiş, iar uşa corăbiei să o faci într-o parte a ei. De asemenea să faci într-însa trei rânduri de cămări: jos, la mijloc şi sus. Şi iată Eu voi aduce asupra pământului potop de apă, ca să pierd tot trupul de sub cer, în care este suflu de viaţă, şi tot ce este pe pământ va pieri. Iar cu tine voi face legământul Meu; şi vei intra în corabie tu şi împreună cu tine vor intra fiii tăi, femeia ta şi femeile fiilor tăi. (Facerea 6.16-18)
Să ne aducem aminte necontenit de Dumnezeu, iar acest lucru se înfăptuieşte mai ales prin rugăciune. (Sfântul Vasile cel Mare)
Să ne aducem aminte neîncetat de moarte, să ne supraveghem imaginaţia pentru ca satana să nu poată făuri gânduri mincinoase. (Sfântul Isihie Sinaitul)
Să nu vă îndepărtaţi de Hristos, căci este o fericire a suferi pentru El. (Sfântul Mucenic Trifon a refuzat să aducă jertfă zeilor şi-i îndemna şi pe ceilalţi creştini să nu se îndepărteze de Hristos. A murit în urma torturilor în anul 202)
„Scoală şi du-te la Sarepta Sidonului şi şezi acolo, căci iată am poruncit unei femei văduve să te hrănească!” Şi s-a sculat el şi s-a dus la Sarepta. Şi când a ajuns la porţile cetăţii, iată o femeie văduvă aduna vreascuri şi a chemat-o Ilie şi i-a zis: „Adu-mi puţină apă ca să beau! ” Şi s-a dus ca să-i aducă, dar Ilie a strigat-o şi i-a zis: „Adu-mi şi o bucată de pâine să mănânc!” (III Regi 17.9-11)
Se cuvine să te mărturiseşti fără ruşinare, căci ruşinarea pe care o înfrângi când te mărturiseşti îţi aduce mărire şi dar de la Dumnezeu. De ce te ruşinezi păcătosule? Când ai făcut păcatul nu te-ai ruşinat şi acum când cauţi să-l uşurezi, te ruşinezi? Nu ştii că ruşinea aceasta este de la diavol, care când face păcatul îţi dă îndrăzneală şi neruşinare, iar când îl mărturiseşti îţi dă frică şi ruşinare? ….. (Sfântul Nicodim Aghioritul, vezi Păcatul)
Sfânta Liturghie, care are în centru prefacerea darurilor de pâine şi de vin în Trupul şi Sângele Domnului, o săvârşim sau participăm la ea, în primul rând spre aducere aminte de jertfa Mântuitorului Hristos, pentru mântuirea noastră şi spre împlinirea poruncii pe care Mântuitorul a rostit-o la cina cea de taină: Aceasta să faceţi întru pomenirea Mea. (Din învăţăturile Bisericii)
Sufletul bun, gândul curat şi conştiinţa sănătoasă sunt cele mai bune jertfe care i se pot aduce lui Dumnezeu. (Minucius Felix)
Sunt prieteni aducători de nenorocire; dar este şi câte un prieten mai apropiat decât un frate. (Solomon 18.24)
Şi aduceau la El copii, ca să-Şi pună mâinile peste ei, dar ucenicii certau pe cei ce-i aduceau. Iar Iisus, văzând, S-a mâhnit şi le-a zis: Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci a unora ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu. Adevărat zic vouă: Cine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea. Şi, luându-i în braţe, i-a binecuvântat, punându-Şi mâinile peste ei. (Marcu 10.13-16)
Şi iată Eu voi aduce asupra pământului potop de apă, ca să pierd tot trupul de sub cer, în care este suflu de viaţă, şi tot ce este pe pământ va pieri. Iar cu tine voi face legământul Meu; şi vei intra în corabie tu şi împreună cu tine vor intra fiii tăi, femeia ta şi femeile fiilor tăi. (Facerea 6.17, 18)
Şi nu numai atât, ci ne lăudăm şi în suferinţe, bine ştiind că suferinţa aduce răbdare, şi răbdarea încercare, şi încercarea nădejde Iar nădejdea nu ruşinează pentru că iubirea lui Dumnezeu s-a vărsat în inimile noastre, prin Duhul Sfânt, Cel dăruit nouă. (Romani 5.3-5)
Şi regele s-a mâhnit adânc, dar pentru jurământ şi pentru cei ce şedeau cu el la masă, n-a voit s-o întristeze. Şi îndată trimiţând regele un paznic, a poruncit a-i aduce capul. (Marcu 6.26, 27)
Tăcerea femeilor le aduce respect. (Sofocle)
Toată slava fiicei Împăratului este înăuntru, îmbrăcată cu ţesături de aur şi prea înfrumuseţată. Aduce-se-vor Împăratului fecioare în urma ei, prietenele ei se vor aduce ţie. Aduce-se-vor întru veselie şi bucurie. Aduce-se-vor în palatul Împăratului. (Psalmi 44.15-18)
Ţinerea de minte a răului se dizolvă în aducerea aminte de frica lui Dumnezeu şi de frica sfârşitului. (Sfântul Efrem Sirul)
Un dar micuţ de Crăciun pentru un sărman poate aduce veselie timp de un an. (Walter Scott)
Un inventator este un om care priveşte în jurul lui şi nu este mulţumit de lucruri aşa cum sunt. Vrea să îmbunătăţească tot ceea ce vede, vrea să aducă foloase lumii. (Alexander Graham Bell)
Ura aduce ceartă, iar dragostea acoperă toate cusururile. (Solomon 10.12)
Varga şi certarea aduc înţelepciune, iar tânărul care este lăsat (în voia apucăturilor lui) face ruşine maicii sale. (Solomon 29.15)
Vântul aduce ploaia, gluma – bătaia. (Proverb persan)
Vântul de la miazănoapte aduce ploaie şi limba clevetitoare aduce o faţă mâhnită. (Solomon 25.23)
Viaţa fără Hristos, moarte este, iar moartea pentru El înseamnă viaţă. (Sfântul Zenovie, episcopul Ciliciei, când i s-a cerut să se lepede de Hristos şi să aducă jertfă zeilor pentru a scăpa cu viaţă.)
Vorba dulce mult aduce. (Proverb)
Zăbava aduce pierdere, amânare, pericol. (Desiederius Erasmus)